Dacă 3 indicii din literatura de investigație se combină pentru a forma dovezi, 3 avertismente pe același subiect în tot atâtea ocazii publice confirmă atenția instituțională la tema Fintech. Și la scenariile pe care noul val de inovație tehnologică le reconfigurează rapid în lumea financiară, stârnind sentimente opuse de fascinație și panică.
La sfârșitul lunii mai, guvernatorul Băncii Italiei, în Considerațiile sale finale, concentrându-se pe difuzarea tehnologiilor mai complexe, a remarcat pozitiv oportunitatea ca băncile italiene să se concentreze asupra obiectivului „creşterea eficienţei structurilor organizatorice şi de management”. Un apel puternic, susținut de observarea rezultatelor investigațiilor de către Banca Italiei, care certifică modul în care „Jumătate dintre bănci nu au început încă și nici nu experimentează acțiuni în acest domeniu”.
Utilizarea noilor tehnologii în activitatea de supraveghere evocată de Visco în același loc facilitează apoi trecerea la al doilea avertisment care a sosit săptămâna trecută la prezentarea Raportului anual al Unității de Informații Financiare pentru Italia (UIF). În urmărirea bilanţului final al acestui organism, directorul acestuia, Claudio Clemente, a arătat imediat cu degetul unele aspecte ale noii tehnologii, corelându-le cu operaţiunile UIF şi amintind că „încă mai rămâne loc semnificativ de creștere …pentru subiectele mai recent incluse în sistemul de prevenire, cum ar fi comercianții în monede virtuale”.
Aceasta a fost urmată de o a doua referință țintită în contextul descrierii noului scenariu conturat de introducerea activelor virtuale, de intrarea pe piață a „operatorilor globali care, de asemenea, declară că doresc să asigure identificarea clienților” și de nașterea „forme mai structurate de criptomonede care vizează reducerea anumitor profiluri de risc”.
O referință, legată de posibila deriva a acestor activitati catre operatiuni ilicite, spalare de bani si finantare a terorismului. Deja în 2014, FIU subliniase „necesitatea de a combina o atitudine deschisă către inovare cu atenția pentru monitorizarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului”. Și acum, 5 ani mai târziu, pe baza experienței acumulate în domeniu, Clemente își revendică rolul de instituție de avangardă (nu doar în Italia) în răspândirea unei culturi a prevenirii la 360 de grade și în identificarea anomaliilor prin raportări ale tranzacțiile suspecte la care se face referire lumea agitată a criptomonedelor .
Și, în sfârșit, iată al treilea avertisment. Câteva ore mai târziu, în timpul sărbătoririi milaneze a centenarului Asociației Bancare Italiene, președintele acesteia, Antonio Patuelli, a dedicat un paragraf din Raportul său răspândirii noilor tehnologii, reiterând faptul că „inovațiile în sistemele de plată trebuie să fie întotdeauna noi frontiere ale legalitate, eficiență și economie”. Patuelli a subliniat apoi nevoia dublă, pe de o parte de a clarifica „incertitudinile în aplicarea Directivei PSD2 și a regulamentului privind protecția datelor”; pe de altă parte, „a garanta tuturor protecția vieții private cu condiții egale în accesarea datelor” într-un sistem de reguli actualizat și adecvat, în care cheia de boltă în Italia continuă să fie dictatele articolului 47 din Carta noastră constituțională.
I-a făcut ecou autoritar Ignazio Visco, care, pe lângă revenirea la aspectele legate de inovarea tehnologică deja tratate în Considerațiile finale, a avertizat despre euforia din jurul posibilei introduceri a unei noi monede virtuale (Balanta). De fapt, pe lângă avantajele prevestite de creatorul său, nu poate fi trecută cu vederea povara riscurilor conexe de lichiditate, piață și insolvență care, chiar dacă nu se manifestă în mod tradițional, cu siguranță nu pot fi considerate eliminate. O povară, la care se adaugă o alta nu mai puțin împovărătoare, reprezentată de alte riscuri „legate de securitatea resurselor economisitorilor, protecția datelor acestora, posibila utilizare în scopuri de evaziune fiscală, spălare de bani și finanțare a terorismului și... posibile efecte adverse asupra stabilității monetare și financiare”.
Mesajul care vine din succesiunea acestor 3 avertismente este dublu: pe de o parte contine o invitație presantă adresată lumii bancare și financiare în general din Italia să nu adopte o atitudine închisă la minte, sau inertă în fața schimbărilor în scenariile operaționale conturate de inovația tehnologică; pe de alta aduce un stimul semnificativ si pretios la adopta un sistem de reglementare care o însoțește, adaptându-l și actualizându-l, la cel pus în aplicare la nivel internațional și național după criza financiară a acestui secol. În convingerea comună că libertatea de inițiativă și progresul tehnologic nu trebuie să cadă în operațiuni haotice, ci pot fi însoțite de o nouă frontieră a legalității și civilizației economice.
