De la Basel III la Basel IV. Deci modificările regulilor au fost redenumite stabilit anterior pentru a „reduce incertitudinile” a sectorului bancar global. Guvernatorii băncilor centrale și Autoritatea de Supraveghere au ajuns în sfârșit la un acord, după mai bine de un an de negocieri și controverse cu privire la modul de calcul al riscurilor asociate activelor deținute de bănci.
CUVINTE LUI MARIO DRAGHI
„O piatră de hotar care va face ca sistem de capitalizare mai solidă și va îmbunătăți încrederea în sistemul bancar”, a declarat ieri, 7 decembrie, numărul unu al BCE, Mario Draghi, ca presedinte al Ghos (Grupul Guvernatorilor și Șefilor de Supraveghere) organismul care conduce comitetul de la Basel născut în 2008 pentru a consolida soliditatea băncilor și mai ales pentru a evita o nouă criză financiară precum cea experimentată în ultimii ani.
„Sunt reforme care vor ajuta reduce diversitatea excesivă între evaluările riscurilor și care va îmbunătăți comparabilitatea și transparența asupra nivelurilor de capital ale băncilor”, a confirmat Stefan Ingves, președintele Comitetului de la Basel, în cadrul conferinței susținute cu Draghi.
NOILE REGULI DE LA BAZEL
Piatra de temelie a noului acord este amânarea intrării în vigoare a noii legislații de la 1 ianuarie 2019 la 1 ianuarie 2022 cu aplicare integrală în 2027, o „prelungire” menită să acorde mai mult timp atât instituțiilor de credit, cât și Autorității de Supraveghere pentru a se adapta la noile reguli fără a fi nevoite să suporte eșecuri flagrante. Debutul prevederilor privind cerințele minime de capital pentru riscurile de piață a fost, de asemenea, amânat pentru 2022.
Un alt aspect important este de fapt introducerea unui etaj de ieșire, adică un prag de bază pentru cererile de capital pe active, egal cu 72,5 la sută, cu regim tranzitoriu începând din 2022 și până în 2027. Nivelul minim este prevăzut inițial la 50% (în 2022) pentru a ajunge la 72,5% în 2027.
Draghi a garantat că „nu va exista un impact major asupra capitalului”, dar cei care nu respectă regulile vor avea în continuare nevoie de capital nou pentru a acoperi riscurile.
FĂRĂ OFERTE PENTRU OBLIGAȚII DE GUVERNAMENTE
Dar vestea bună pentru bănci, în special pentru cele italiene, nu se termină aici. Ghos nu a ajuns la un acord cu privire la obligațiunile de stat în burta institutelor, standardul propus de Germania care a reprezentat un adevărat bogeyman pentru multe instituții de credit locale.
„Mulți, dacă nu majoritatea membrilor, nu au dorit măsuri privind expunerea datoriilor suverane” – a spus Draghi, răspunzând la o întrebare a unui jurnalist – „Nu pot să comentez ce se va întâmpla în viitor, dar în prezent nu se poate. ajunge la un consens unanim”, a adăugat Ingves.
Noile reguli au fost salutate drept o descoperire de către Banca Italiei potrivit cărora ele reprezintă „finalizarea răspunsurilor la punctele slabe ale cadrului de reglementare apărute în timpul crizei financiare globale”.
BĂNCILE DIN PIAZZA AFFARI
Prin urmare, reguli mai blânde decât se aștepta, dar și mai mult timp pentru aplicare. Două știri foarte pozitive pentru bănci, în special pentru cele italiene, care pe Piazza Affari sărbătoresc cu creșteri care depășesc 3%, impulsionate tot de știrile din Marea Britanie despre Brexit.
