Piața Npl se îmbunătățește, chiar dacă Italia continuă să fie una dintre cele mai expuse țări din Europa. Dar, mai presus de toate, s-a creat o adevărată afacere în jurul creditelor depreciate, completată cu operatori specializați și cu mii de locuri de muncă create. Iată ce a reieșit din cercetarea de piață a Npl, realizată de Market Watch al Băncii IFIS și prezentată în cadrul celei de-a opta ediții aÎntâlnirea NPL organizat de banca venețiană la Lido din Veneția. Titlul acestei numiri, prima cu noul CEO Luciano Colombini, este tocmai „Run the industry”: pentru prima dată de fapt a fost a cuantificat impactul industriei NPL asupra sistemului economic, o industrie care crește cu două cifre și care vede acum 49 de institute specializate în domeniu, inclusiv Banca IFIS însăși dar și alți jucători precum Intrum, Prelios, Credito Fondiario, DoValue și Cerved sau Hoist Finance Italia, pentru a numi câteva.
Acești operatori se ocupă cu o afacere totală de 330 de miliarde de euro, între 246 de miliarde de credite neperformante brute și 84 de miliarde de UTP-uri (unlikely-to-pay, adică împrumuturi către companii încă existente, care urmează să fie readuse la starea de performanță) brut, ambele estimate în al doilea trimestru de Banca IFIS și inclusiv tranzacțiile efectuate în perioada 2015-august 2019, precum și creanțele deja recuperate. Pentru a face acest lucru, jucătorii implicați angajează 5.700 de oameni și au o cifră de afaceri combinată de 1,1 miliarde de euro (+15% anual). Pe de altă parte, există 984 de agenții de colectare a creditelor în toată țara (dintre care 852 asociati cu Unirec): au o cifră de afaceri de aproape un miliard (+14%) și angajează încă 7.600 de oameni. Rata de recuperare este de 3% în medie pe an, cu totuși un vârf de 7,8% în primul an în care creditul ajunge în portofoliu. Între primul și al treilea an, rata de succes în colectare scade la 2%, pentru ca apoi să revină după al treilea an.
În ceea ce privește situația generală a creditelor neperformante și starea de sănătate a băncilor italiene, raportul Banca IFIS prezintă un tablou mixt. Pe de o parte, NPE, sau expunerea neperformantă (expunerea la creditele neperformante) a băncilor italiene s-a redus la jumătate din 2015, când în ultimul trimestru a atins un vârf (contând „împrumuturile neperformante” și UTP) de 341 miliarde , cu un raport NPE de 17%, în urma doar celor din Grecia (47% în 2015) și Portugalia și Irlanda (ambele cu 19% în urmă cu patru ani). În ultimii patru ani, băncile s-au eliberat de 173 de miliarde de credite neperformante (-53 de miliarde de UTP), dintre care 14 miliarde în 2018. Prin urmare, procentul creditelor neperformante din total a scăzut la 8% în Italia: doar Germania și Irlanda au reușit să reducă un procent mai mare de credite neperformante, dar rămânem în continuare în urma mediei UE de 3% și a Irlandei însăși, care între timp a scăzut la 5%. Germania are acum o expunere de 1%, Franța de 3%.
În sfârșit, în ceea ce privește ritmul de deteriorare a creditelor performante, conform analizei Banca IFIS, aceasta revine la nivelurile de dinainte de criză, dar nu sunt prea multe de revendicat victorie având în vedere că trecerea de la Utp la NPL, și adică de la așa-numitul substandard la creditele reale neperformante rămâne destul de ridicată. În 2013, 4,5% din creditele performante au trecut în neperformante (+71 miliarde euro), în timp ce în 2019 această modificare a afectat doar 1,3% din creditele bancare (18 miliarde noi neperformante generate). Cu toate acestea, anul acesta au fost și 17 miliarde UTP-uri care au devenit „împrumuturi neperformante”.
„Împrumuturile neperformante – a comentat CEO-ul Băncii Luciano Colombini – care au rămas în bilanţurile băncilor italiene au scăzut la 164 de miliarde: dar dintre cele vândute, doar 11 miliarde au fost recuperate conform estimărilor. Asta înseamnă că stocul rămâne peste 300 de miliarde și este sortit să crească, în condițiile în care situația economică a țării nu este foarte strălucitoare. De altfel, dacă recuperarea unor credite modeste, numeroase, dar de mică valoare, decurge bine, vânzarea unei proprietăți este foarte complicată decât dacă este la Roma sau Milano. Această situație este o minge și lanț pentru sistem și afectează modul în care băncile funcționează în acordarea de credite: creditul pentru IMM-uri și numere mici de TVA este în impas, iar până acum se epuizează și bifața politicii BCE a ratei dobânzii”.
Colombini a deschis pentru prima dată lucrările Întâlnirii Npl, după numirea sa în vârf, care a avut loc în urmă cu mai puțin de un an: „Este o ediție record de prezență”, a ținut să-și amintească cu nerăbdare în timp ce a vorbit pe scena Palazzo del Cinema de pe Lido din Veneția, anunțând de asemenea că noul plan strategic al IFIS, care va fi dezvăluit în câteva săptămâni, va avea în vedere în continuare „o activitate cu două direcții: banca tradițională, cu accent pe factoring, și managementul creditelor neperformante”. Piața Npl, potrivit lui Colombini, vede patru protagoniști în domeniu: bănci, debitori, administratori și investitori.
„Toată lumea se adaptează la noul context, care pentru bănci, în conformitate cu noile reguli ale instituțiilor europene de supraveghere, înseamnă înainte de toate mai multă prudență în acordarea creditelor. Rolul băncii se schimbă și cultural: anterior colectarea datoriilor era încredințată unor resurse secundare, acum, însă, institutele alocă cele mai bune resurse acestei activități. E bine că încasarea datoriilor este încredințată unor terți, pentru că îți permite să recuperezi mai mult, dar cultural, mesajul că o bancă debursează bani și nu-și face griji să-i recupereze nu trebuie să transmită mai departe”.
În ceea ce îi privește pe debitori, potrivit CEO-ului Băncii IFIS „aceștia trebuie să continue pe calea transparenței, să dea mai repede primele semne de criză, să fie gata să negocieze acordurile în timp util și proactiv, având în vedere că o companie este un bun social”. Serviciul, pe de altă parte, trebuie să se echipeze pentru a alege cea mai bună strategie de redresare: „Trebuie să compensăm o anumită inerție pe care o au băncile tradiționale în a face față crizelor companiei”, crede Colombini. În cele din urmă, investitorii: „Creditele neperformante vor continua să ofere profituri interesante pe termen mediu: prețul lor este de așteptat să fie stabil sau în creștere moderată. În 2019, prețurile garantate sunt de așteptat să rămână stabile la 33%, în timp ce prețurile negarantate au crescut de la 6 la 8-9%, dar calitatea produselor este mult mai bună din punct de vedere al garanțiilor și al documentației”.
