În următorii câțiva ani, Italia va trebui să folosească o parte din fondurile europene primite pentru a construi grădinițe și grădinițe, însă licitația ministerială publicată în acest scop prezintă deja o serie de probleme. Aceasta este susținută de Biroul Parlamentar de Buget într-o analiză recentă, subliniind că problema reprezintă „un caz de testare interesant pentru componenta de Pnrr care trece prin canalul licitaţiilor pentru autorităţile locale”.
În prezent, grădinițele și grădinițele sunt distribuite în mod eterogen între diversele zone ale țării, iar serviciul este aproape întotdeauna absent în municipiile mici. Pentru a rezolva aceste dificultăți, statul intenționează să creeze 265 de noi locuri de muncă până în 2025 și să atingă astfel obiectivul european de acoperire de 33% în grupa de vârstă între trei și 36 de luni.
Totuși, potrivit Biroului Parlamentar de Buget, anunțul publicat pe 2 decembrie de Ministerul Educației este susceptibil de critică din două motive.
CRITERII DE DISTRIBUIRE A FONDURILOR CĂTRE REGIUNI
Prima se referă la modalitățile în care se stabilește distribuirea fondurilor către Regiuni. Plafoanele pentru teritoriile regionale unice sunt determinate de combinarea a două criterii:
- decalajul actual în prestarea serviciilor, în baza căruia se atribuie 75% din suma totală;
- numărul copiilor sub doi ani până în 2035 (estimări Istat), în baza căruia sunt alocate 25% din fonduri.
PBO consideră că ponderile atribuite celor două criterii sunt „determinate în mod discreționar, fără niciun fundament aparent”. Dar cele mai grave probleme privesc primul punct. În primul rând, decalajele regionale nu se măsoară în raport cu ținta de 33%, ci, cine știe de ce, față de nivelurile din Valle d'Aosta, regiunea cu cele mai multe școli și grădinițe în raport cu copii. În al doilea rând, decalajele sunt calculate la nivel regional, astfel încât în unele Regiuni municipiile cu multe grădinițe compensează neajunsurile celorlalte, în timp ce în alte Regiuni acest lucru nu se întâmplă. Acest lucru creează o disparitate între municipiile cu același nivel de acoperire, dar situate în regiuni cu rate de acoperire diferite.
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR
Al doilea front problematic se referă la criteriile de evaluare a proiectelor prezentate de organele teritoriale în sfera plafondurilor regionale. Sunt cinci în total și fiecare atribuie un punctaj. Prima, care este mai importantă, se referă la „absența sau lipsa gravă a serviciilor educaționale publice și private”. Păcat că, de această dată, decalajele în rata de acoperire nu se mai calculează în raport cu Valle d'Aosta, ci în ceea ce privește atingerea obiectivului de 33%. În comparație cu faza de alocare a resurselor, există așadar o diferență de metodă care este dificil de explicat.
Un alt criteriu de evaluare a proiectelor are de-a face cu „creșterea nivelului de acoperire în organismul care propune”. Și acest lucru „crește nedumerire”, scrie Upb, pentru că există riscul de a atribui același punctaj două tipuri foarte diferite de Municipalități: cele care oferă deja serviciul și îl cresc și cele în care serviciul este total absent și sunt locuri create din nimic (indiferent de număr).
În sfârșit, „dintre criteriile de evaluare – continuă analiza – nu există recunoașterea unui punctaj mai mare în cazul proiectelor prezentate de agregate de Primărie mici care să favorizeze inițiativa acelor organisme care au o dimensiune a populației de copii la vârsta grădiniței prea mică. chiar și pentru activarea unei creșe de copii”.
Prin urmare, Biroul Parlamentar de Buget sugerează utilizarea „metodologiilor mai transparente și mai imediat interpretabile”.
