Fantome vechi bântuie gândurile multor multinaționale străine din Argentina. Mișcările dirigiste ale președintelui Christine Krichner ceea ce, după cum dezvăluie MF, o face de câteva luni presiune asupra multinaționalelor străine pentru a nu exporta profiturile produse în țară. Adăugați asta lainflația care, potrivit lui Goldman Sachs, a ajuns la 24%, însoțită de una reforma băncii centrale care relevă o lipsă de lichiditate în cuferele statului. Pentru a completa fresca este o sancțiune din Statele Unite care impun noi tarife la importurile din țara sud-americană, excluzând țara din Sistemul Generalizat de Preferințe. Pe scurt, imaginea care se desprinde nu este foarte liniştitoare pentru investitorii străini. Dacă mai adăugăm că luna trecută The Economist a decis să nu raporteze datele oficiale ale Argentinei printre cele pe care le propune săptămânal despre tendințele economice mondiale pentru că nu le consideră suficient de fiabile, există îndoieli legitime cu privire la stabilitatea țării.
Aceleași neliniști îi afectează pe acționarii Telecom Argentina, controlată 100% de Telecom Italia, care riscă să nu distribuie dividende din profitul din 2011, conform celor raportate ziarele locale. Potrivit paginii 12, ziarul proguvernamental din Buenos Aires, Kirchner ar fi încheiat un acord cu directorii Telecom Argentina să nu distribuie cele aproape 2,5 miliarde de pesos generate de compania de telecomunicații, ci acceptând să mărească investițiile și să capitalizeze compania. Evident de la sediul Telecom Italia orice acord este refuzat și se subliniază că fiecare decizie va fi luată în Italia în adunarea din 24 aprilie.
Dar aceeași atitudine a lui Kirchner de a menține capitalul în granițele naționale reiese în chestiunea Repsol și Endesa, o subsidiară a Enel. Ambele multinaționale energetice au de-a face cu un stat care încearcă în toate modurile să evite o nouă fugă de capital în străinătate.
Disputa cu Statele Unite generează tensiuni puternice în Casa Rosada. Președintele american Barack Obama a acuzat Buenos Aires că „nu acționează cu bună-credință” în ceea ce privește datoria pe care guvernul o are față de două companii americane. De fapt, Kirchner ar trebui să plătească 300 de milioane de dolari grupurilor Azurix și Blue Ridge, așa cum este stabilit de arbitraj internațional. Dar Buenos Aires refuză, cerând o judecată în instanțele argentiniene. Cristina Kirchner a definit decizia luată de Statele Unite ca fiind „de neînțeles și unilaterală”, care deocamdată a eliminat Argentina din sistemul preferențial al acordurilor comerciale. Dar sancțiunea lui Obama pare mai degrabă o mișcare de a-i face pe oameni să înțeleagă președinte că dirijismul peronist nu este cea mai bună soluţie la problemele economiei.
