Acțiune

„All Stars” zece maeștri într-o expoziție la mtn din Bologna (muzeu naval temporar)

Cu ocazia centenarului nașterii lui Joseph Beuyes (1921-1985), mtn | muzeul temporar Navile din Bologna relatează că în cadrul expoziției ALL STARS, care se desfășoară până pe 4 iunie în Orașul de Artă, se află două lucrări ale maestrului german: JOSEPH BEUYS

„All Stars” zece maeștri într-o expoziție la mtn din Bologna (muzeu naval temporar)

Unsprezece lucrări grafice și fotografice ale zece mari maeștri internaționali incluse în noul colectiv al mtn | muzeul naval temporar din Bologna, intitulat „ALL STARS. Neașteptat ca limbaj uman” care se deschide marți, 4 mai: o oportunitate de a reflecta asupra rolului artei și a funcției sale în societatea noastră.

Proiectul expozițional a luat naștere în încercarea de a elabora o întrebare pe care în ultima perioadă, caracterizată de o profundă criză globală, mulți și-au pus-o: pentru ce este arta, care este utilitatea ei reală în fațetele complexe ale unei societăți civile?

Într-un fel, circumstanțele de urgență au determinat, cel puțin, mai puține ambiguități între părți, deci o posibilitate mai mare de clarificare a raportului de putere dintre lumea culturală și cea juridico-statală. Ceea ce a apărut ca răspuns vorbește despre o viziune complet neglijabilă asupra practicii artistice în ansamblu, legată mai ales de divertisment sau de un surplus foarte departe de nevoile esențiale reale ale unei comunități. O practică, așadar, deloc organică pentru construirea unei societăți echilibrate, plurale și sănătoase din punct de vedere democratic.

Dar este chiar așa? În ce este defectuoasă această concepție despre artă, dacă există? 

Pentru a încerca să răspundem la aceste întrebări, am decis să le adresăm unora dintre cei mai semnificativi maeștri ai artei moderne și contemporane occidentale, punându-le la îndoială lucrările și ce implică ele. Ceea ce au în comun toți acești campioni este asumarea conștientă și voluntară a unei posturi de discontinuitate față de propria epocă si la ceea ce era dat cu siguranta in ea. O tensiune constantă și progresivă care vizează elaborarea responsabilă de noi teritorii de gândire care au fost anterior neexplorate sau necunoscute. Fantasmagoria complexă numită realitate, care astăzi pare atât de tragică și atât de nevoie de naratori competenți și liberi, nu a fost percepută de aceștia ca ceva ce trebuie asumat pasiv, ci ca un material mobil și, în oarecare măsură, haotic, care trebuie făurit cu ritmul cunoștințe . Praxia creativă și-a asumat o sarcină „politică” semnificativă, adică transforma resentimentele, care se forma ciclic ca o forță distructivă a echilibrului social, în capacitatea de a evolua gândirea și acțiunea: astăzi am numi această bunăstare. Astfel lumea s-a reînnoit într-un ciclu vital format, nu prin fatalitate, prin natură sau prin lege, ci prin voința ființelor conștiente care, gândind într-un mod radical nou, au recreat lumea însăși și structurile ei. 

Deci, pentru ce este arta?

Potrivit acestor mari maeștri, arta este simbolul capacității ființei umane de a creează în mod constant noi conținuturi de gândire care, odată format și împărtășit, poate construi acea porțiune a negânditului care ne așteaptă dincolo de învechirea structurilor conceptuale care sunt acum nesigure.

Proiectul este curatoriat de Marcello Tedesco și face parte din programul instituțional al ArtCity Bologna 2021 ca parte a Bologna Estate. Orar: Marti, Joi, Vineri de la 15 la 19 numai cu programare. Expoziția este întotdeauna vizibilă din afara muzeului.

Lucrari expuse:

JOSEPH BEUYS, FĂRĂ TITL, MULTIPUL ÎN IMPRIMARE DUPĂ-FACE PE PVC, RETUȘATĂ MÂNĂ, EDIȚIA STAECK, HEIDELBERG, 70X70 CM, 1973. 

JOSEPH BEUYS, FĂRĂ TITLUL (STAȚIA DE TRAM), AFFIȘ TIPOGRAF SEMNAT AL EXPOZIȚIEI „STAȚIA DE TRAMVAI”, 100X70 CM, ȚINUT LA GALERIA FERRUCCIO FATA, BOLOGNA, LA 19-11-77. 

ALEXANDER CALDER, BULLES ROUGE, GALBEN ET ALBASTRU, LITOGRAFĂ 4 CULORI SEMATĂ CU CREION, EX. 23/99, 75,2X110,2 CM, C. 1969.

GINO DE DOMINICIS, SFÂNTA FAMILIE (FIUL), DIN TRIPTIC LITOGRAFIC, 70X70 CM, COPIE 67/100, 1972.

EMILIO ISGRÒ FĂRĂ TITL, GRAVĂ ȘI SCRIS TIPOGRAF, 50X70 CM, COPIE PA, SD 

URS LÜTHI, FĂRĂ TITL, FOTOGRAFIE DUBLĂ CULOARE MONTATĂ PE CARD 30X42 CM, PLURA EDIZIONI MILANO, DIN DOSARUL „NU MĂ ÎNTREBAȚI DACĂ ȘTIȚI CĂ SUNT PREA SLAB CA SĂ Spun NU”, 1977. 

JANNIS KOUNELLIS, FĂRĂ TITLUL, LITOGRAFIE, 70X50 CM, 1970 

JOSEPH KOSUTH, TEX/CONTEXT. CONVENTIONAL I, SERIGRAFIE, EX. 41/125, 70,5X100,5CM, 1978 

HERMANN NITSCH, FĂRĂ TITLUL (UBERMALTE BILD-LITHOGRAPHIEN), LITOGRAFĂ PE CARTON ACUORELA 300 GR. DIN HÂRTIILE FEDRIGONI, CU ACTIONARE MÂNĂ, CUTIIE PE CARTIN INDUSTRIAL 71X101 CM, 1991. EDIȚII DOMUS JANI, ILLASI (VR).

LUIGI ONTANI, ZEFFIRO, LITOGRAFIE 9 CULORI, 64X45,7 CM, COPIE 80/99, 1982, ED. LUCIA CAVALIERI, FRANCESCO MORINI ROMA.

VINCENZO AGNETTI SI CLAUDIO PARMIGGIANI, DESCRIERE, 6 DECEMBRIE 1972 LA 21.15. CLAUDIO PARMIGGIANI – MARIO DIACON. PROIECT PANTEISTIC DE VINCENZO AGNETTI, 1973, TIPAR FOTOGRAFIC, 100X70 CM.

cometariu