În special, se referă la Decretul ministerial din 27 mai 2015 (GU 29 iulie 2015, nr. 174, în continuare decret) care conține dispozițiile de aplicare pentru implementarea creditului fiscal pentru investiții în activități de cercetare și dezvoltare, introdus cu așa-numitul decret destinație Italia (art. 3 DL nr.145/2013) și ulterior redefinit prin Legea stabilității din 2015.
Beneficiarii
Toate firmele pot beneficia de facilitate, fara limite de cifra de afaceri, indiferent de forma juridica, sectorul economic in care isi desfasoara activitatea precum si de regimul contabil adoptat (articolul 3 din decret). Subiecții care desfășoară cercetare-dezvoltare la comision de la terți sunt excluși din lista beneficiarilor, întrucât subvenția se acordă doar companiilor care investesc resurse în activități de cercetare-dezvoltare, fie prin efectuarea ei direct, fie prin punerea în funcțiune a acesteia de la terți pe baza unor contracte specifice
Domeniul de aplicare temporal
Sunt eligibile investițiile în activități de cercetare-dezvoltare realizate începând cu perioada fiscală următoare celei în derulare la 31 decembrie 2014 și până la cea în derulare la 31 decembrie 2019.
Activități de cercetare și dezvoltare eligibile pentru credit fiscal
Decretul confirmă activitățile de cercetare și dezvoltare care pot beneficia de subvenție:
- lucrări experimentale sau teoretice efectuate cu scopul principal de a dobândi noi cunoștințe asupra fundamentelor fenomenelor și faptelor observabile, fără a se prevedea aplicații practice sau utilizări comerciale directe;
- cercetare planificată și investigații critice care vizează dobândirea de noi cunoștințe, care să fie utilizate pentru dezvoltarea de noi produse, procese sau servicii sau pentru a permite o îmbunătățire a produselor, proceselor sau serviciilor existente sau crearea de componente ale sistemelor complexe, necesare cercetării industriale, pentru excludere de prototipuri;
- dobândirea, combinarea, structurarea și utilizarea cunoștințelor și abilităților științifice, tehnologice și de afaceri existente pentru a produce planuri, proiecte sau proiecte pentru produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite. Alte activitati destinate:
– definirea conceptuală, planificarea și documentarea noilor produse, procese și servicii; aceste activități includ pregătirea de proiecte, desene, planuri și alte documentații (inclusiv studii de fezabilitate), cu condiția ca acestea să nu fie destinate utilizării comerciale;
– crearea de prototipuri utilizabile comercial sau de proiecte pilot destinate experimentelor tehnologice sau comerciale, cu condiția ca prototipul să fie produsul final și costul de fabricație al acestuia să fie prea mare pentru a fi utilizat doar în scopuri demonstrative sau de validare;
- producerea și testarea produselor, proceselor și serviciilor, cu condiția ca acestea să nu fie utilizate sau transformate în aplicații industriale sau în scopuri comerciale
Se confirmă, de asemenea, că modificările obișnuite sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de fabricație, serviciilor existente și altor operațiuni în derulare nu sunt considerate activități de cercetare și dezvoltare, chiar și atunci când astfel de modificări reprezintă îmbunătățiri.
Costuri eligibile pentru credit fiscal
Decretul clarifică ce costuri se referă la perioada fiscală de referință legate direct de realizarea activităților de cercetare-dezvoltare descrise mai sus care sunt eligibil pentru beneficiu; în special este:
- costuri aferente personalului de înaltă calificare angajat în activități de cercetare-dezvoltare în posesia unui doctorat de cercetare sau înscris într-un ciclu de doctorat la o universitate italiană sau străină, ori în posesia unei diplome de master în discipline tehnice sau științifice, indiferent dacă este:
– angajat al societatii, cu excluderea personalului cu atributii administrative, contabile si comerciale,
– sau într-o relație de colaborare cu societatea (inclusiv arte și profesii) cu condiția ca aceștia să își desfășoare activitățile în structurile aceleiași companii.
În acest caz, trebuie să se facă referire la costul efectiv suportat de societate, însemnând ca atare suma alcătuită din salariul brut înainte de impozite și contribuții obligatorii, cum ar fi taxele de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale obligatorii de lege, în raport cu utilizarea eficientă a acelorași lucrători în activități de cercetare și dezvoltare; a cotelor de amortizare a cheltuielilor pentru achiziționarea sau utilizarea instrumentelor și echipamentelor de laborator, în limita sumei rezultate din aplicarea coeficienților de amortizare, în raport cu întinderea și perioada de utilizare pentru activitatea de cercetare și dezvoltare și în orice caz; cu un cost unitar nu mai mic de 2.000 euro, net de cheltuieli aferente contractelor de cercetare stipulate:
– cu universități, instituții de cercetare și organisme echivalente,
– și cu alte întreprinderi, inclusiv start-up-uri inovatoare, altele decât cele care controlează direct sau indirect întreprinderea, sunt controlate de aceasta sau sunt controlate de aceeași societate care controlează întreprinderea
Contractele de cercetare trebuie încheiate cu companii rezidente sau situate în state membre UE, în țări aderente la acordul privind Spațiul Economic European (SEE) sau în țări și teritorii care permit un schimb adecvat de informații;
– a drepturilor de proprietate tehnică și industrială referitoare la o invenție industrială sau biotehnologică, la o topografie a unui produs semiconductor sau la o nouă varietate de plante, dobândite tot din surse.
Costurile eligibile includ și cheltuielile efectuate pentru activitatea de certificare contabilă în limita maximă a 5.000 de euro de către companiile care nu sunt supuse auditului statutar al conturilor și fără consiliu de cenzori statutari. Pentru a demonstra eligibilitatea și eficacitatea costurilor menționate mai sus, este de fapt necesar ca documentația aferentă acestora să fie certificată.
Determinarea concesiunii care poate fi acordată
În baza noilor prevederi, creditul fiscal este recunoscut (articolul 5 din decret):
- până la o sumă anuală maximă de 5 milioane de euro pentru fiecare beneficiar;
- cu condiția ca în fiecare perioadă fiscală să fie suportate cheltuieli totale pentru activitățile de cercetare și dezvoltare (în legătură cu care se urmărește scutirea fiscală):
– cel puțin egal cu 30.000 euro,
– iar aceste cheltuieli depășesc media acelorași investiții realizate în cele 3 perioade fiscale premergătoare celei în derulare la 31 decembrie 2015.
- In masura:
– 50% din cheltuielile anuale incrementale (a se vedea infra) legate de costurile pentru personalul înalt calificat și cele pentru contractele de cercetare cu universități sau alte organisme echivalente și cu start-up-uri inovatoare:
– 25% din cheltuielile anuale incrementale aferente costurilor instrumentelor și echipamentelor de laborator și drepturilor de proprietate industrială;
„Cheltuiala incrementală” este dată de diferența dintre:
– cuantumul costurilor de cercetare și dezvoltare cu referire la fiecare grup diferențiat în funcție de tipul de costuri (și măsura ulterioară a ratei) suportate în perioada fiscală pentru care se intenționează să beneficieze de scutire;
– media anuală a acelorași costuri suportate în cele trei perioade fiscale anterioare celei în derulare la 31 decembrie 2015 (2012-2014, pentru subiecții „solare”)9 sau în perioada fiscală mai scurtă începând de la data înmatriculării, pentru firmele înființate de mai puțin de trei ani.
Cum se utilizează creditul fiscal
De asemenea, se confirmă că creditul fiscal (articolul 6 din decret):
- trebuie să fie indicate în Formularul unic aferent perioadei fiscale în care au fost suportate costurile eligibile;
- nu contribuie la formarea veniturilor in scopuri IRPEF/IRES si nici la baza impozabila IRAP
- nu este relevantă în scopul determinării procentului de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânzile (conform articolului 61, TUIR), nici în ceea ce privește criteriile de deductibilitate a cheltuielilor (articolul 109, alin. 5, TUIR); poate fi utilizat numai în compensare (conform regulilor generale în temeiul articolului 17, Decretul legislativ nr. 241/1997), începând cu perioada fiscală următoare celei în care au fost suportate costurile eligibile. În practică, prima utilizare poate fi făcută în 2016, în raport cu cheltuielile efectuate în 2015.
- Nu este subiect:
– limita anuală prevăzută pentru utilizarea creditelor fiscale care urmează să fie indicată în partea RU a Modelului unic, egală cu 250.000 euro (conform art. 1, alin. 53, Legea, nr. 244/2007);
– la limita generală anuală de compensare în forma F24 egală cu 700.000 euro (în temeiul art. 34, Legea nr. 388/2000);
– interzicerea compensării creditelor fiscale în prezența datoriilor înscrise în registrul fiscal pentru impozite și impozite accesorii care depășesc 1.500 euro (art. 31 din Decretul legislativ nr. 78/2010)10; creditul fiscal prevăzut pentru angajarea personalului de înaltă calificare prevăzut de art. 24, Decretul legislativ nr. 83/2012 (vezi tabel definitiv) (art. 9 decret).
De menționat că spre deosebire de versiunea originală, pentru utilizarea contribuției nu mai este necesară trimiterea unei cereri electronice specifice, întrucât este o facilitare automată (art. 3, Decretul legislativ nr. 145/2013).
Documentație certificată a costurilor eligibile
După cum era de anticipat, se cere certificarea, anexată la situațiile financiare, a documentației contabile aferente cheltuielilor efectuate de persoana responsabilă cu auditul statutar sau de către consiliul de cenzori statutari sau de către un profesionist înregistrat în registrul de audit statutar. (Articolul 7 din decret).
Firmele care nu fac obiectul auditului statutar al conturilor și care nu au un consiliu de cenzori statutari trebuie, în orice caz, să beneficieze de certificarea unui auditor statutar sau a unei firme de audit statutar.
Firmele cu situații financiare certificate sunt scutite de obligațiile descrise mai sus. Prevederile art. 64 din codul de procedura civila.
În orice caz, cu referire la costurile pe baza cărora a fost stabilit creditul fiscal, firmele beneficiare sunt obligate să păstreze toată documentația utilă pentru a demonstra eligibilitatea și eficacitatea acestuia și, în special:
- in ceea ce priveste costurile de personal, fisele personale de prezenta in care sa rezulte orele petrecute in activitatea de C&D pentru fiecare zi, semnate de reprezentantul legal al societatii beneficiare, sau de responsabilul cu activitatea de C&D;
- în ceea ce privește instrumentele și echipamentele de laborator, declarația reprezentantului legal al companiei sau a conducătorului activității de cercetare și dezvoltare, referitoare la măsura și perioada în care au fost utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;
- în ceea ce privește contractele de cercetare încheiate cu universități, instituții de cercetare și organisme echivalente, precum și cu alte companii, inclusiv start-up-uri inovatoare, contractele și un raport semnat de subiecții menționați cu privire la activitățile desfășurate în perioada fiscală la care se referă costul suportat .
Control de către Agenția de Venituri
Pentru verificarea utilizării corecte a creditului fiscal, Agenția de Venituri efectuează verificări (pe baza documentației contabile descrise mai sus), care au ca scop verificarea existenței condițiilor de acces la beneficiu, a conformității activităților de cercetare-dezvoltare și a costurilor efectuate. afară (art. 8 decret).
Dacă în cadrul activităților de control sunt necesare evaluări de natură tehnică cu privire la admisibilitatea unor activități specifice sau la pertinența și caracterul adecvat al costurilor suportate, Agenția de Venituri poate solicita Ministerului Dezvoltării Economice să își exprime opinia.
În sfârșit, dacă în urma verificărilor se constată utilizarea necuvenită, chiar parțială, a creditului fiscal din cauza nerespectării condițiilor impuse sau din cauza inadmisibilității costurilor în baza cărora s-a stabilit, Agenția de Venituri. recuperează suma utilizată necuvenit, majorată cu dobânzile și penalitățile prevăzute de lege, fără a aduce atingere vreunei răspunderi civile, penale și administrative (art. 3, alin. 10, Decretul legislativ nr. 145/2013).
