ImplementareaAgenda digitală marca ritmul. În ciuda atenției ridicate a mass-media și a aparentei „voințe politice”, prea puține s-au făcut concret în Italia. Din 2012 până astăzi, guvernul italian a adoptat doar 18 din cele 53 de măsuri de punere în aplicare, inclusiv reglementări și reguli tehnice, preconizate pentru atingerea obiectivelor Agendei digitale, iar unele dintre acestea se acumulează mai mult de 600 de zile de întârziere. Acesta este ceea ce reiese din cele mai recente cercetări ale Observatorului Agendei Digitale al Școlii de Management a Politehnicii din Milano, prezentate în această dimineață la Roma la conferința „Agenda digitală: împreună pentru o guvernare informată și participativă”.
Între timp, celItalia a fost si ramane rămas în urmă în Europa asupra indicatorilor majori ai digitalizării, cu un decalaj care pare destinat să crească. Potrivit Digital Agenda Scoreboard, instrumentul care măsoară starea de digitizare a diferitelor țări europene, țara noastră suferă în prezent de un decalaj semnificativ față de media UE, în special în ceea ce privește dezvoltarea comerțului electronic și utilizarea internetului ( -19% comparativ cu Suedia, primul în clasament), eGovernment (-17%) și disponibilitatea serviciilor de internet (16%).
Acest lucru are un impact puternic asupra competitivității economiei noastre: țările cu cele mai bune performanțe în Tabloul de bord Digital Agenda sunt, de asemenea, primele în clasamentul Doing Business al Băncii Mondiale, care măsoară capacitatea de a face afaceri. Adică există un "factor TIC” pentru competitivitate, asupra căreia Italia suferă de un decalaj de lungă durată: așa cum demonstrează un studiu realizat cu Confindustria Digitale, din 1994 până în 2012 criza de productivitate s-a datorat în mare parte reducerii investițiilor în TIC pe total față de celelalte. Sate. În următorii șapte ani, 1,7 miliarde de euro sunt disponibile în fiecare an pentru finanțarea Agendei Digitale, însumând contribuțiile din fonduri gestionate direct și indirect. Resurse importante care trebuie totuși combinate cu alte resurse naționale și private.
Lipsește însă un plan clar și organic al acțiunilor de implementat și al resurselor disponibile, o definire precisă a obiectivelor, o claritate deplină asupra interlocutorilor. Mai presus de toate, se evidențiază problema unei „guvernări” confuze și fragmentate, în care este dificil să se facă deciziile luate la diferite niveluri coerente și fezabile. „Răspândirea digitală între a noastră și celelalte economii europene a ajuns acum la 25 de miliarde de euro pe an - a subliniat el Elio Catania, președinte Confindustria Digitale – Acestea sunt lipsa investițiilor în inovare care ancorează economia italiană în structuri și procese învechite. Nu cred că astăzi există altă posibilitate de a reveni la creștere decât de a relua investițiile în TIC, cu accent pe transformarea digitală a țării”.
Alexandru Perego, directorul științific al Observatorului Agendei Digitale a lansat propunerea de „a crea un „Forumul Agendei Digitale”: un loc incluziv, durabil, independent, nepartizan, recunoscut de instituții și de lumea politică în care să fie posibilă diseminarea cunoștințelor și să permită participarea diverselor subiecte. Pentru înființarea acestuia este însă nevoie de o voință politică precisă și de o definire exactă a obiectivelor, duratei, funcționării, componentelor și modalităților de legătură cu alte inițiative, care să garanteze implicarea adecvată a companiilor și a AP”.
