În acest moment miniștrii zonei euro trebuie să evalueze valabilitatea propunerii Ciprului să strângă banii necesari pentru a evita falimentul ţării.
În aceste zile agitate, ipotezele de a recupera cele 5,8 miliarde de euro necesare pentru salvare de către Uniunea Europeană, evitându-se astfel colapsul financiar imediat și probabil ieșire din euro, au circulat mai multe: taxa forțată diferențiată la depozite, crearea unui fond de solidaritate prin angajarea bunurilor statului, o combinație creativă a celor de mai sus. În cele din urmă guvernul cipriot a dat naștere a două legi în acest sens, proaspăt aprobate, care prevăd a taxa forțată mare (până la 40%) asupra depozitelor de peste 100.000 EUR, închiderea Băncii Populare din Cipru și controlul fluxurilor de capital în străinătate… Guvernul Ciprului a declarat că „fi în câteva ore de la rezolvare„, dar în realitate mai are de discutat planul cu miniștrii de finanțe europeni, duminică, 24 seara, la Bruxelles. Aș spune că cel mai bine este să așteptăm și să vedem când se termină dansul politicienilor ciprioți (o „amăgire”, adevărată, tragicomică, cunoscută de fanii lui Tim Burton).
Oricare ar fi costul, însă, soluția trebuie să apară foarte curând. Pentru că ceea ce cu siguranță se epuizează este timpul înainte de închiderea, luni seara, 25 martie, a robineților Facilității de lichiditate de urgență („ELA”) de către BCE, cu excepția cazului în care guvernul insular prezintă un plan credibil. Acesta este „termenul limită” care contează cel mai mult.
În momentul de față apar ajutor din partea Rusiei este puțin probabil, care a declarat că nu dorește să mai acorde sprijin financiar Ciprului, în afară de renegocierea condițiilor împrumuturilor existente (împrumuturi care au contribuit semnificativ la menținerea Ciprului pe picioare în ultimii doi ani, ed.).
La Comisia Europeană, prin gura purtătorului de cuvânt Simon O'Connor, a declarat între timp în conferinţa de presă "să fi pus al cincilea” (…uuhh frică, tehno-leneșii foarte repede…) și să nu excludem, într-o situație extremă, îngheța depozitele neasigurate (adică peste 100.000 de euro) și închiderea celor mai mari bănci al țării. De altfel, instituțiile sunt deja închise, pentru a evita fuga băncilor, cu relativa migrare a euro în străinătate.
Riscuri pentru depozitele italiene și conturile curente
Riscurile directe pentru conturile curente și conturile de depozit din Italia sunt practic inexistente deocamdată. Pentru că, dacă ar fi așa, ar fi depozitele cipriote care ar fi consumate de o taxă forțată, cu siguranta nu cele italiene. În plus, expunerea băncilor italiene față de Cipru este foarte scăzută (nu același lucru se poate spune despre băncile germane), astfel încât acesta cu siguranță nu va fi factorul care ar putea face să se clatine propriile noastre bănci.
La ce ar trebui să fii atent, atunci?
La riscurile indirecte... în primul rând, în cazul unei crize financiare a Ciprului și a unei posibile ieșiri din euro, nu este clar ce s-ar putea întâmpla: sistemul economic mondial este un sistem complex, ca și condițiile atmosferice ale pământului, ed este prin urmare instabilă în mod inerent. Micile variații în comportamentul comerciantului ar putea avea consecințe foarte diferite (la fel cum fluturele fluturi în Golful Mexic poate provoca o furtună în Europa). Printre consecințele posibile – repet, „posibile”, cu siguranță nu cele mai probabile – se numără și o efect contagiune: de fapt, dimensiunea reală a Ciprului și a crizei sale nu contează la fel de mult ca valoarea sa psihologică, ceea ce evidențiază slăbiciunea zonei euro și „cazurile sale unice”. Dacă ar exista contagiune, atunci da ar fi frică de Băncile italiene. Cu toate acestea, sunt încrezător că vom găsi o modalitate, poate nu genială, de a pune un patch în această situație. Ar fi ultimul cuvânt, o contagiune europeană venită dintr-o țară, Cipru, al cărei nume de familie Guvernator al Băncii Centrale este Panicos.
În secondo loc, dacă depozitele au fost vreodată atinse (care împreună cu încrederea deponenților reprezintă nucleul sistemului de creditare, ceea ce face ca economia să funcționeze)ar fi un semnal foarte rău pentru toți deponenții din zona euro, chiar dacă aceasta este probabil cea mai bună soluție tehnică pentru a nu crește raportul datorie/PIB. Retragerea forțată din Cipru de astăzi ar fi interpretată ca o acțiune de urgență care poate fi replicată în alte țări aflate în dificultate: aceasta ar putea provoca, la cel mai mic indiciu de probleme, a alergat spre uşă în Spania și Italia. Rămân de părere că au greșit chiar dacă le menționează, depozitele...
Frică? Iată cum să te aperi
Un portofel care protejează economiile in caz de ruperea monedei euro noi de la Advise Only l-am creat și vă stă la dispoziție: este portofelul Anti-Criză EuroTsunami. Am reechilibrat ușor săptămâna trecută, împreună cu celelalte portofolii Anti-Criză. Uite ce salt a făcut zilele astea: își face treaba, adică se apără în cazul unor probleme serioase în zona euro (sper că se va descurca probabil). Doar în ultima lună, de la data scrierii postării, performanța a fost de +2,80%!
Dacă în schimb nu ai temeri mari si crede (ca mine) ca, una peste alta, urgenta va fi rezolvata, ar putea fi un moment bun pentru a investi alte portofolii Anti-Criză (care oricum s-au descurcat bine zilele astea, sau cel puțin „au păstrat un cucui”).
