Care sunt factorii implicați în deciziile consumatorului de energie? Cât de mult afectează comportamentele socio-culturale comportamentul clienților față de ofertele pieței? Care sunt visele și nevoile lor? Piață protejată și liberă, două tipuri diferite de consumatori? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care Acquirente Unico le-a răspuns printr-o cercetare țintită: 2000 de interviuri cu un eșantion de 18-74 de ani reprezentând populația italiană după sex, vârstă, zonă geografică de reședință.
Piața energiei referitoare la utilizatorii privați prezintă în prezent un impas și, dintr-o analiză recentă, rezultatele vorbesc de la sine: 83.9% dintre intervievați declară că au rămas pe piața protejată, în timp ce cei din piața liberă sunt 16,1 ,35 și sunt în principal persoane cu copii, aparținând categoriei centrale de vârstă (64-40.3 de ani), cu studii universitare, cu domiciliul în nord-est și în centru. Dinamica acestei dificultăți în migrarea către piața liberă este legată în principal de dificultatea consumatorului de a-și face o idee clară asupra dinamicii pieței. Întrebați despre motivele eșecului schimbării regimului, aceștia au declarat în primul rând lipsă de interes pentru piața liberă („Nu este una dintre prioritățile mele”, 12.9%). La acestea se adaugă și alte elemente precum: satisfacția față de furnizor („Sunt mulțumit de furnizorul actual”, 12.2%) și un nivel încă insuficient de informare („Nu sunt suficient de informat”, 10.4%). În plus, un intervievat din zece consideră că orice câștig care decurge din semnarea unui nou contract cu tarife competitive nu ar fi de natură să justifice schimbarea furnizorului („Economiile nu mi se par de natură să justifice schimbarea”, 7.5% ), sau că , cu alte cuvinte, furnizorii sunt până la urmă toți la fel („cred că operatorii sunt toți la fel”, 10.1%). Întotdeauna un intervievat din zece se teme că va primi un serviciu mai rău decât cel actual („Mi-e teamă că primesc un serviciu mai rău”, XNUMX%).
Deci prima realitate care se evidențiază este că „prețul” nu este singura pârghie care determină schimbarea, dimpotrivă. Înclinația de a alege piața liberă este însoțită, de fapt, de factori foarte clari precum atenția acordată problemelor sociale, consumerismului și mediului, de a fi consumatori activi. Cei care trec pe piața liberă par să aibă și o viață socială mai dinamică, mai marcată de împărtășire și grija pentru relații. „Alegerea conștientă”, „bogăția și importanța relațiilor”, „dinamism”, „viața casnică”, „mediul”, „participarea”, „respectul”, „nevoia de consum”, „managementul complexității”, „impactul scăzut”, acestea sunt doar câteva dintre cuvintele cheie și valorile care caracterizează utilizatorii pieței libere.
Prin urmare, alegerea furnizorului de energie electrică este o formă de participare la viața publică și un act de autodeterminare. O atitudine mai conștientă, mai proactivă și informată față de problemele energetice și de consum corespunde unei tendințe mai mari de socializare, atât acasă, cât și în afara casei, în timp ce poziții mai indiferente sau sceptice asupra problemelor energetice corespund unor stiluri de viață mai închise, caracterizate de socialitate restrânsă, care se exprimă în comunități mici (familie apropiată și puțini prieteni).
Sensibilitatea față de piața liberă pare să coincidă cu o abordare dinamică și relațională. Este astfel posibil să se identifice două macro-zone diferite în rândul utilizatorilor pieței de energie: pe de o parte, zona caracterizată de un interes scăzut pentru problemele energetice, care este însoțită de informații limitate, consum ridicat de energie și pasivitate în comportamentul de alegere – este în acest domeniu se regăsesc cu cea mai mare incidență cei care aleg să rămână în piața protejată; pe de altă parte, zona caracterizată printr-un mare interes pentru problemele energetice, atenție la economisire și conștientizarea propriilor opțiuni de consum – tocmai în acest domeniu se regăsesc cu o mai mare incidență cei care aleg să treacă pe piața liberă.
Dar care sunt diferitele profiluri de consumatori de pe piață? Studiul a relevat 5 tipuri de consumatori:
* Datorii Grupul se caracterizează prin:
Un interes scăzut pentru problemele energetice, atât în ceea ce privește perspectiva de a primi mai multe informații, cât și în ceea ce privește comportamentul informațional (citirea facturii, opiniile prietenilor, citirea site-urilor web, ...)
Un nivel scăzut de informare atât în ceea ce privește aspectele generale, cât și subiectele specifice unice. De exemplu cunoștințe scăzute despre
* Putere angajată (36.1% din „nu știu” față de 23.0% pop total)
* Cheltuieli medii (31.8% din „nu știu” vs. 19.4% din totalul populației)
* Existenta pietei libere (11.7% vs 16.1% tot pop)
Cel mai înalt nivel de consum (cheltuieli medii)
Satisfacție mare față de noul furnizor pentru cei care au trecut pe piața liberă (serviciu și preț: 72.9% mulțumit vs. 57.5% tot pop)
Așteptări mari față de liberalizarea pieței și prezența consultanților privați („Prezența mai multor operatori pe piața de energie, în urma liberalizării acesteia, aduce beneficii efective utilizatorilor” m+a de acord: 77.8% vs. 62.3% tot pop: «Pentru a găsi cele mai avantajoase oferte în rândul furnizorilor de energie, aș fi dispus să mă bazez pe consultanți privați» m+a de acord: 59.2% vs. 36.3 tot pop)
* The Frightened, este un grup mediu cu cheltuieli mari, dar puțin informat și nu foarte interesat de informații. De fapt, se caracterizează prin:
* Cea mai mare putere angajată și a doua cea mai mare factură de electricitate
* Sunt cei mai puțin informați despre existența pieței liberalizate (28% nu știu despre aceasta față de 16.5% din totalul populației). Lipsa de informare este de asemenea considerată a fi al doilea motiv pentru care nu s-a decis trecerea la piața liberalizată (după lipsa de interes real) (17.1% față de 12.2% din totalul populației). Această atitudine își găsește omologul și în comportamentele practice: până la 40.4% din grup (față de 35.4% din totalul populației) declară că de obicei nu se interesează despre electricitate și 34.4% se limitează la a plăti fără să citească factura.
* Sunt cei mai puțin dinamici consumatori: doar 11.5% au trecut pe piața liberă (față de 16.1% din totalul populației). Cu toate acestea, cei care au trecut pe piața liberă sunt foarte mulțumiți, mai ales în ceea ce privește prețul
* Inerțiale. În acest grup, scepticismul și teama de schimbări rămân, chiar dacă acest lucru nu se traduce neapărat într-o respingere a pieței liberalizate.
* Puterea angajată este cea standard (3 kilowați oră), dar un procent bun de membri ai grupului au trecut pe piața liberă (17.95 vs. 16.1% din populația totală), chiar și cheltuiala medie este în concordanță cu restul populatiei
* Cunoașterea pieței liberalizate este bună, la fel și comportamentul larg răspândit de verificare a consumului pe intervale orare (12.3% vs. 9.7% tot pop). Există o predispoziție justă de a primi mai multe informații despre energie, pentru 21.7% (față de 19.6% din totalul populației) subiectul este însă prea complex.
* Cei care nu și-au schimbat furnizorul este pentru că sunt mulțumiți de cel actual, dar și pentru că le este frică să nu primească un serviciu mai prost (15.3% vs. 10.1% tot pop) sau cred că operatorii sunt toți la fel (11.3% vs. . 7.5% tot pop)
* Când caută informații, oamenii preferă să se bazeze pe sfaturile prietenilor și rudelor (17.8% față de 11.9% tot pop) iar expunerea la publicitate este mare (5.1% față de 3.5% tot pop)
* Responsabilii. Grupul se caracterizează prin consumism și scepticism față de piața liberă. Acest lucru nu a blocat însă trecerea pe piața liberă (a treia valoare absolută, după Conștient și Inerțial).
* Este al treilea grup pentru tranziția la noua piață liberă (17% vs. 16.1% tot pop)
* Au o capacitate instalata medie si un cost mediu-scazut
* Sunt cei mai puțin mulțumiți de trecerea la piața liberă (26.7% față de 13.7% din totalul populației)
* Dacă nu trec pe piața liberă, este pentru că sunt mulțumiți de furnizorul lor (18.6% vs. 12.9% din populația totală) sau pentru că consideră că nu este convenabil (14.2 vs. 10.4%)
* În grup există o bună difuzare a comportamentelor informative (citirea facturii, site-uri web, ...), de fapt până la 20.4 declară că citesc întotdeauna în detaliu întreaga factura (vs 15.4% din totalul pop)
* Sunt grupul care crede cel mai puțin în liberalizarea pieței („Prezența mai multor operatori pe piața de energie, în urma liberalizării acesteia, aduce avantaje efective utilizatorilor”, 49.6% din m+a sunt de acord vs. 62.3% din tot pop) și s-ar baza mai puțin pe consultanți privați (24% din m+a sunt de acord față de 36.3% din tot pop).
*Conștientul. Grupul se caracterizează prin instrumentele cognitive pe care le posedă și prin natura sa atentă și critică. De fapt, sunt consumatori deschiși către inovație, conștienți și responsabili. De fapt, ele se caracterizează prin:
* Cunoastere excelenta a pietei liberalizate (90% vs. 83.5%) si a compozitiei pretului in factura
* Interes mai mare pentru a afla mai multe despre problemele energetice (34.5% față de 22.9%)
* Adoptarea pe scară largă a comportamentelor proactive față de informare (citirea atentă a facturii, site-uri corporative și ale terților, ...)
* Deși au o putere medie angajată și un cost mediu-scăzut, ar fi dispuși să cheltuiască mai mult dacă energia produsă ar proteja mai bine mediul
* Sunt primul grup după procentaj dintre cei care și-au schimbat furnizorul (20.5% vs. 16.1% tot pop), chiar dacă nu sunt foarte mulțumiți (15% nemulțumiți vs. 13.7% tot și-au schimbat furnizorul)
* De fapt, ei nu cred în mod deosebit în piața liberă și în consultanți
* Cei care rămân pe piața protejată sunt convinși de alegere, pentru că au calculat că nu este atât de convenabil până la urmă
