Reforma telecomunicațiilor europene intră în miezul problemei și, odată cu dezbaterea politică, se intensifică și analizele privind efectele pe care viitorul le va avea asupra viitorului. Legea privind rețelele digitale (ADN) ar putea avea un impact asupra întregului ecosistem digital. Un studiu independent realizat de expertul în telecomunicații ridică semne de întrebare. Benoit Felten pentru CCIA Europa (Asociația Industriei Calculatoarelor și Comunicațiilor), care analizează prevederile propunerii legislative dedicate interconectării IP, identificând o serie de potențiale probleme critice care, potrivit autorului, ar putea altera echilibrul care a susținut dezvoltarea internetului în ultimele decenii.
Raportul subliniază că opiniile exprimate sunt exclusiv cele ale autorului și nu reprezintă neapărat poziția CCIA Europe. Scopul analizei este de a oferi o contribuție tehnică la dezbaterea instituțională în curs dintre Parlamentul European și Consiliu privind propunerea prezentată de Comisia Europeană la 21 ianuarie 2026.
O infrastructură invizibilă care susține întreaga economie digitală
Internetul se bazează pe un sistem de acorduri tehnice și comerciale cunoscut sub numele de Interconectare IP, datorită căruia mii de rețele aparținând diferiților operatori pot face schimb de date fără probleme. Fiecare videoclip în streaming, fiecare plată digitală, fiecare aplicație cloud și fiecare serviciu online depinde de acest mecanism de cooperare.
Studiul evidențiază modul în care acest model s-a dezvoltat prin acorduri voluntare între operatori, fără a fi nevoie de o reglementare specifică. Traficul de internet este direcționat în principal prin trei instrumente: tranzit, care garantează conectarea la întreaga rețea globală; privirea, adică acorduri directe între rețele care aleg să se interconecteze în beneficiul reciproc; și Rețeaua de difuzare a conținutului (CDN), infrastructuri distribuite care aduc conținutul mai aproape de utilizatorii finali, reducând în același timp latența și congestia rețelei. Conform analizei, acest sistem a susținut creșterea economiei digitale prin asigurarea eficienței, rezilienței și calității serviciilor.
Raportul reamintește, de asemenea, evaluările anterioare ale OAREC și Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, conform căruia piața de interconectare IP funcționează într-un mod substanțial competitiv și nu prezintă dovezi ale unor probleme critice care ar necesita o intervenție structurală de reglementare.
Cele două puncte ale Legii rețelelor digitale aflate sub observație
Analiza se concentrează pe două prevederi ale regulamentului propus. Prima se referă la: Articolul 9, care redefinește regimul de autorizare generală. Potrivit lui Felten, formularea propusă extinde semnificativ gama de entități potențial afectate de obligațiile de reglementare, incluzând nu doar operatorii de telecomunicații, ci și o gamă largă de actori din economia digitală, cum ar fi rețelele de livrare de conținut, punctele de schimb de internet, serviciile cloud, operatorii de centre de date, platformele digitale, rețelele private și alți furnizori de servicii ale societății informaționale.
A doua dispoziție se referă la Articolele 191-193, care introduc un nou mecanism de conciliere între operatorii de rețele de comunicații electronice și alte entități economice. Obiectivul declarat al Comisiei Europene este de a încuraja cooperarea și de a soluționa potențialele litigii comerciale. Studiul observă însă că piața interconectării și-a găsit până în prezent echilibrul prin negocieri voluntare și citează evaluările BEREC, care nu identifică disfuncții structurale care ar justifica o astfel de intervenție de reglementare.
Teama de o extindere a obligațiilor de reglementare
Conform raportului, extinderea regimului de autorizare ar putea duce la o creștere a procedurilor administrative și a obligațiilor de conformitate pentru mulți operatori digitali, existând riscul suprapunerilor cu reglementările europene existente, cum ar fi directiva NIS2 sau regulamentul DORA.
Autorul crede, de asemenea, că Formularea actuală ar putea crea incertitudine interpretativă privind domeniul de aplicare real al regulamentului, lăsând autorităților naționale o marjă considerabilă de manevră în identificarea entităților supuse noilor norme. Această situație, conform analizei, ar putea duce, de asemenea, la o implementare fragmentată a reglementărilor în statele membre.
Implicațiile economice potențiale pentru întregul ecosistem digital
O parte semnificativă a studiului se concentrează pe impactul economic potențial al noilor reglementări. Potrivit lui Felten, creșterea costurilor de reglementare pentru entități precum CDN-urile, furnizorii de cloud, operatorii de centre de date și furnizorii de servicii digitale s-ar putea răspândi pe întregul lanț de aprovizionare. Rețelele de livrare a conținutului sunt acum o infrastructură fundamentală Pentru a distribui eficient conținutul și a reduce traficul de rețea. Orice creștere a costurilor lor de operare ar putea afecta miile de companii care utilizează aceste infrastructuri și, indirect, prețurile plătite de utilizatorii finali.
Studiul amintește, de asemenea, Rolul central acum al rețelelor digitale pentru serviciile cloud, platformele colaborative, inteligența artificială, telemedicina, sistemele industriale conectate și serviciile financiareOrice modificare a echilibrului actual de interconectare, susține autorul, ar putea, prin urmare, să aibă un impact asupra întregului proces de transformare digitală al companiilor europene.
Din punct de vedere tehnic, raportul menționează că astăzi Acordurile de interconectare sunt definite pe baza criteriilor de eficiență, calitatea serviciilor și optimizarea traficului. O intervenție mai amplă din partea autorităților de reglementare ar putea însă influența aceste alegeri, având un impact potențial asupra latenței, flexibilității rutării datelor și, mai general, asupra capacității rețelelor de a se adapta rapid la cererea tot mai mare de conectivitate.
Comparație cu studii anterioare
Pentru a vă susține concluziile, Raportul amintește, de asemenea, două analize anterioare efectuate de Plum Consulting în 2024 și 2025, dedicate, respectiv, extinderii cadrului de reglementare european și efectelor posibilelor mecanisme obligatorii de soluționare a litigiilor în domeniul interconectării IP.
Conform lui Felten, aceste cercetări converg în a considera că modelul actual de interconectare a favorizat inovația, concurența și creșterea economiei digitale, în timp ce Introducerea de noi obligații de reglementare ar putea crește costurile și incertitudinea fără nicio dovadă a unei disfuncționalități reale a pieței. Studiul observă, de asemenea, că documentația care însoțește propunerea Comisiei Europene nu oferă nicio dovadă cantitativă care să demonstreze o disfuncționalitate sistemică a modelului actual de interconectare.
Propunerile formulate de raport
În concluzii, Autorul sugerează câteva modificări specifice la textul Legii privind rețelele digitaleAcestea includ o definiție mai precisă a entităților supuse regimului de autorizare generală, cu excluderea explicită a rețelelor private și a rețelelor de distribuire a conținutului, precum și evaluarea fezabilității urmăririi obiectivelor de securitate și reziliență prin intermediul instrumentelor de reglementare existente.
Cu privire la mecanismul de conciliere prevăzut la articolele 191-193, studiul propune eliminarea acestuia sau, alternativ, suprimarea clauzei care ar putea permite transformarea actualului sistem voluntar într-un mecanism obligatoriu în viitor.
Potrivit lui Felten, dezbaterea legislativă în curs reprezintă oportunitatea de a explora efectele noilor prevederi și să găsească un echilibru între obiectivele de competitivitate, securitate și reziliență urmărite de Comisia Europeană și menținerea unui model de interconectare care, conform analizelor citate, a sprijinit până în prezent dezvoltarea economiei digitale europene.
