Figura Sfântului Iosif, pe care calendarul o sărbătorește astăzi, 19 martie, apare mai ales în arta cu tematică religioasă, a cărei reprezentare iconografică cea mai cunoscută se găsește în „Evadare în Egipt” care se inspiră din Evanghelia Sfântului Matei. Fecioara este înfățișată pe spatele unui măgar cu copilul în brațe, în timp ce Sfântul Iosif ține animalul cu o frânghie.
Mulți pictori au dorit să finalizeze lucrarea - adăugând alte figuri alături de Giuseppe - cu intenția de a crea o scenă completă, nu de evadare ci a unui „S”.draga familie". Giotto a pictat acest eveniment în Capela Scrovegni din Padova, introducând moașa Salomè și trei fii ai lui Giuseppe, dintre care unul însoțește măgarul. La Galeria Doria Pamphlij din Roma, găsim o altă reprezentare, Fecioara anticipând măgarul și apoi Iosif (prin Annibale Carracci), putem afirma că „tema” este dezvoltată în modul cel mai potrivit artistului și perioadei sale, interpretând întotdeauna scena cu caracter biblic.
Uneori, pentru a face povestea mai simplă și mai aproape de realitate, ele ocupă spațiu în picturi, adăugând pâraie, ciobani cu turme și arhitectură medievală în fundal. În secolul al XVI-lea, această poveste evanghelică a luat loc și printre artiștii picturii nordice, cum ar fi: Joachim Patinir, unde Fecioara stă lângă un copac mare, în timp ce Sf. Iosif apare ceva mai departe la fel ca și măgarul.
Și în secolul al XVII-lea Caravaggio se angajează în această scenă, o lucrare frumoasă cu un înger intenționat să cânte la vioară. O lucrare de har „botticellian” în care Sfântul Iosif – devine coprotagonist – are intenția de a deschide partitura muzicală – a muzicii cerești, deci aluzie la paradis – și mereu măgarul pe fundal. Harul și dulceața acestui tablou îi dau mai multă importanță lui Iosif, nu mai este plasat în fundal, ci o parte activă a unui simbolism.
Dar rolul lui în Familia sfântă este totuși bine prezent: în "Adorarea Magilor"Din pinturicchio, în'"Adorarea Păstorilor"Din Ghilandaio, în "Naşterea Domnului”, dar și ca Iosif Tâmplarul – tânăr, bătrân sau cu părul blond înfățișat în „Căsătoria de Virgin"Din botticelli.
