Un summit crucial pentru viitorul imediat al UE începe în această după-amiază la Ypres, Belgia. Sunt două puncte fundamentale pe care șefii de stat și de guvern sunt chemați să le discute: prioritățile pentru următorii cinci ani, inclusiv garantarea către țările virtuoase a unei mai mari flexibilități în conturile lor, fără a pune în discuție Compactul fiscal (cum ar fi Cancelarul german Angela Merkel a asigurat ieri Bundestagul), și numirea noului președinte al Comisiei Europene, care va fi cel mai probabil popularul Jean Claude Juncker. Numele său va trebui propus Parlamentului European, care va fi chemat pentru ratificare finală pe 16 iulie la Strasbourg. Pentru a ajunge însă la învestitura luxemburghezului, va fi necesar să se despăgubească într-un fel Marea Britanie, întrucât premierul englez, David Cameron, amenințase că va aduce înainte referendumul privind ieșirea Londrei din Uniune în cazul în care Juncker obținuse misiunea.
Summitul, care continuă mâine la Bruxelles, va începe cu sosirea șefilor de stat și de guvern la Ypres, la ora 16, și o ceremonie de comemorare a centenarului de la începutul Primului Război Mondial, programată pentru ora 30. Întâlnirea va prinde viață cu cina informală de afaceri care va avea loc începând cu ora 17. Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a organizat dezbaterile astfel încât liderii celor Douăzeci și Opt să-și concentreze discuțiile în prima zi pe „prioritățile și agenda strategică a UE în următorii cinci ani”.
Accentul va fi pus pe patru teme majore: creștere, ocuparea forței de muncă și competitivitate; justiție, lupta împotriva crimei organizate, a traficanților și a terorismului, protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor; securitatea energetică și lupta împotriva schimbărilor climatice; politica externă, cu referire în special la situația din Ucraina (este invitat și președintele ucrainean Poroșenko).
Italia, alături de Matteo Renzi, va insista ca agenda priorităților să precizeze mai bine necesitatea de a folosi pe deplin „marjele de flexibilitate” existente (dar utilizate până acum foarte puțin) în normele UE privind consolidarea bugetelor publice, pentru să încurajeze investițiile care să susțină creșterea și să țină cont de costurile pe termen scurt ale reformelor economice, care produc efecte pozitive asupra PIB-ului doar pe termen mediu-lung.
Cu toate acestea, candidaturile privind succesorul lui Van Rompuy și cea a lui Catherine Ashton în funcția de Înalt Reprezentant pentru PESC (Politica Externă și de Securitate Comună) nu ar trebui încă discutate, care oricum își va prelua funcția abia în noiembrie, împreună cu noua Comisie. Succesorul lui Ashton (post pentru care unul dintre posibilii candidați ar putea fi actualul ministru de externe italian, Federica Mogherini) va trebui decis „în consultare cu noul președinte al Comisiei”, și, prin urmare, după alegerea acesteia de către Parlamentul European, au amintit surse diplomatice.
Prin urmare, este probabil ca în a doua jumătate a lunii iulie să fie convocat un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern pentru a oficializa cel puțin numirea Înaltului Reprezentant. În cursul verii, atunci, vor avea loc discuții între noul președinte al Executivului comunitar și guverne pentru numirea comisarilor europeni, care vor trebui să treacă prin audierile Parlamentului European înainte de votul de încredere în întregul nou. Comisia, în octombrie.
