În timp ce provocările rămân, țările ECE fac progrese în gestionarea numeroaselor provocări de creștere. Regiunea se adaptează la ritmul mai lent de creștere a partenerilor săi comerciali, dar există deja semne de îmbunătățire a activității economice. Acestea sunt câteva dintre principalele constatări care au reieșit din ultimul raport trimestrial privind țările ECE, publicat de UniCredit Economics & FI/FX Research. Creșterea industriei prelucrătoare a accelerat, în timp ce creditul este aproape de redresare.
Procesul de reducere a îndatorării datoriilor externe de către bănci sa uşurat semnificativ în noile state membre ale UE. În cele din urmă, trebuie reținut că anii anteriori anului 2008 au fost o perioadă extraordinară în ceea ce privește creșterea, iar acest model este acum irepetabil. Cu toate acestea, țările ECE cuceresc o „nouă normalitate”, chiar dacă cererea externă slabă și afluxurile reduse de capital străin reprezintă un element de dificultate.
Redresarea activității de producție, creditul și inflația arată diferențe semnificative de la țară la țară
În primul trimestru, sectorul de producție a înregistrat rezultate mai bune decât la sfârșitul anului 2012, în principal datorită creșterii producției de vehicule. Pe baza indicelui mediu al managerilor de achiziții din industria prelucrătoare din trimestrul doi, Cehia ar putea continua să mențină rezultatele bune obținute și creșterea exporturilor, în timp ce toate celelalte țări nu au egalat performanța din trimestrul precedent. Sunt de așteptat îmbunătățiri suplimentare, dar procesul va fi gradual și volatil uneori. Capacitatea de producție neutilizată și creșterea competitivității sunt factori care ar putea juca un rol de susținere, în ciuda scăderii investițiilor străine directe în sectorul de producție din regiune.
Cererea rămâne principala problemă și aceasta se traduce printr-o pierdere a cotelor exporturilor la nivel global. Ca și în industrie, impactul creditului asupra cererii interne se îmbunătățește, dar din nou acesta este un proces gradual, cu tendințe foarte mixte în regiunea ECE. „Reducerea datoriilor externe a încetinit semnificativ. În multe țări, creșterea depozitelor o depășește pe cea a creditului și acest lucru face posibilă creșterea noilor credite, deși în țările care au aderat recent la UE fenomenul se materializează încet”, a declarat Gillian Edgeworth, economist la UniCredit responsabil cu regiunea EEMEA. Bulgaria, Republica Cehă, Polonia și Lituania sunt singurele țări din regiune care au raportat o creștere pozitivă a creditului de la an la an, deși la niveluri scăzute. Cele mai mari probleme rămân numărul mare de credite neperformante și cererea scăzută de credit.
În Ungaria, Letonia, România și Croația, criza creditelor încetinește, în timp ce în România și Croația situația economică este încă nefavorabilă. Excepții sunt Turcia și Rusia, unde creșterea creditului este mai susținută și prezența proprietății străine în bănci este mai mică. Totuși, trebuie făcută o distincție: în Turcia creșterea creditelor noi se accelerează, în timp ce în Rusia încetinește din cauza constrângerilor financiare și de reglementare. Îmbunătățirea producției și a creditului merge mână în mână cu o decelerare a consolidării fiscale. În majoritatea țărilor, echilibrul bugetar nu este un motiv de îngrijorare. Într-adevăr, unele dintre cele mai mari progrese la scară globală au avut loc în noile state membre ale UE. Cehia, Ungaria și România, de exemplu, au reușit să aducă soldul bugetar structural sub 3% din PIB. Multe țări își scad angajamentul față de
consolidare pentru a sprijini activitatea economică. Dar în unele economii, cum ar fi Croația, Slovenia, Serbia și Ucraina, este necesară o consolidare suplimentară, din cauza performanțelor fiscale mai slabe și a riscului de nerespectare a țintelor de deficit.
Din fericire, mediul inflaționist actual permite unor țări să-și ușureze politica monetară. Într-adevăr, presiunile inflaționiste s-au diminuat datorită scăderii prețului petrolului și a prețurilor reglementate. O inflație mai scăzută a alimentelor și previziunile privind recoltele bune contribuie la ca imaginea inflației să fie mai puțin problematică. Multe țări s-au angajat deja în măsuri majore de consolidare fiscală și, prin urmare, măsurile fiscale prezintă un risc mai mic de creștere a inflației în viitorul apropiat. Cu toate acestea, ca și în cazul altor sectoare economice, regiunea se caracterizează și prin diferențe marcante în capacitatea băncilor centrale de a menține inflația în linie cu ținta. În timp ce Republica Cehă și Polonia rămân sub țintă, Turcia și Rusia se confruntă în continuare cu o inflație care rămâne peste țintă.
Finanțarea externă ca risc pentru redresarea economică
Un risc major pentru redresare este deteriorarea condițiilor de finanțare externă. Creșterea aversiunii la risc pe piețele globale reduce intrările de capital străin în țările ECE. În același timp, deoarece ieșirile din această regiune rămân ridicate, crește riscul ca țările ECE să fie nevoite să-și achite datoria la un cost mai mare. Situațiile la nivel național sunt din nou foarte variate. Polonia și Turcia au înregistrat intrări mari în portofolii. Pe afluxul de capital străin se pot baza și Croația și Lituania.
Acumularea rezervelor valutare nu a ținut pasul cu intrările de capital în portofolii. Majoritatea băncilor centrale nu au adoptat o politică de acumulare a rezervelor pentru a ține pasul cu intrările în portofoliile lor. În ciuda îmbunătățirii activității în regiune și a diminuării presiunilor inflaționiste asupra băncilor centrale, riscurile la adresa stabilității financiare sunt o problemă pe ordinea de zi a fiecărei țări și aceasta, având în vedere eterogenitatea situațiilor din regiune, va da naștere la
diferite măsuri și politici monetare. În țările care au înregistrat deja progrese în ceea ce privește ajustarea la ținta inflaționistă și protejarea stabilității financiare, precum Polonia, Ungaria și Republica Cehă, politica monetară va fi mai acomodativă.
„Semnele de redresare pe care le vedem în regiune sunt puse în pericol de condițiile de finanțare externă mai puțin favorabile, ceea ce face cu atât mai importantă asigurarea marjelor de siguranță”, a menționat Gillian Edgeworth. Multe țări au rezerve valutare scăzute și evoluțiile negative atât pe plan intern, cât și extern pot avea un impact asupra sistemului financiar. Țările ECE trebuie să găsească punctele de ancorare potrivite pentru a da stabilitate contextului lor financiar. Sprijinul ar putea veni din programele FMI. Un altul din Uniunea Bancară avută în vedere în cadrul UE, care are potențialul de a crește credibilitatea sistemelor financiare.
