Reguli istorice pentru lumea vinului: the Curtea de Justitie a Uniunii Europene pronunțat cîmpotriva folosirii termenilor greșiți sau a graficelor etichetelor de către producătorii care pot induce in eroare consumatorii evocând caracteristici tipice protejate de standardele UE.
O hotărâre istorică special pentru made in Italy încă dinItalia este liderul european la denumiri de origine cu 316 Dop, Igp și Stg care dezvoltă o valoare de producție de 16,9 miliarde de euro și exporturi de 9,5 miliarde de euro cu aportul a mai mult 180.000 de operatori”. „O moștenire – subliniază președintele Coldiretti Ettore Prandini – atacată de fake made in Italy care folosește impropriu cuvinte, culori, localități, imagini, denumiri și rețete care se referă la Italia pentru alimente contrafăcute care nu au nicio legătură cu sistemul național de producție. ”.
Cauza a luat naștere din recursul al Comité Interprofessionnel du Vin de Champagne (CIVC), organism pentru apărarea intereselor producătorilor de șampanie, împotriva a Lanț de baruri spaniole folosind numele „Champanillo” (care în spaniolă înseamnă „șampanie mică”) pentru a promova localul, cu un suport grafic înfățișând două pahare umplute cu o băutură spumoasă. Diatriba a mers de la justiția iberică la Curtea Europeană de Justiție chemată să clarifice dacă conform legislației UE privind protecția produselor DOP este posibil să se folosească un termen în comerț pentru a desemna nu produse, ci servicii.
Judecătorii UE au reamintit astfel că reglementarea comunitară protejează DOP-urile (Denumiri de Origine Protejate) de comportamente legate atât de produse, cât și de servicii, iar criteriul determinant pentru constatarea prezenței unei evocări nelegitime este acela de a constata dacă consumatorul, în prezența unui denumire controversată precum cea de Champanillo, este indusă să aibă în vedere direct, ca imagine de referință, tocmai mărfurile protejate de DOP, în cazul șampaniei. Și, potrivit Curții, nu este necesar ca produsul protejat prin denumire și produsul sau serviciul contestat să fie identice sau similare, întrucât existența legăturii dintre fals și autentic poate deriva și din afinitatea fonetică și vizuală.
„Prin urmare – subliniază Coldiretti – dacă este ilegitim să se folosească o denumire sau un semn care evocă, chiar prin paralizarea acestuia, un produs cu denumire de origine, hotărârea Curții se poate aplica și la numeroasele imitații ale DOP-urilor italiene pornind de la vin. Prosecco, victima unei piețe false înfloritoare în ultimii ani făcută tocmai prin amintirea numelui prin asonanţă. Mergem – denunță Coldiretti – de la Meer-secco la Kressecco, de la Semi-secco la Consecco, de la Whitesecco la Crisecco”.
