Acțiune

Crește inflația? Împrumuturile mai scumpe și mai riscante împing băncile

Mulți investitori și analiști sunt convinși că inflația, majorările ratelor și o bursă în creștere pot coexista. Iar băncile se pregătesc pentru un an de glorie după criza dură, determinată tot de fuziuni. Aici pentru că

Crește inflația? Împrumuturile mai scumpe și mai riscante împing băncile

Dar este inflația întotdeauna un lucru rău? „Nu întotdeauna – răspunde Emmanuel Cau di Barclays – Cel puțin atunci când rezultatele companiei sunt solide. În acest caz, teama de creșterea inflației servește la evitarea încrederii excesive. În acest sens, cred că creșterea prețurilor bursiere poate coexista cu inflația”. 

Această opinie este confirmată de un sondaj realizat la începutul săptămânii de către Bank of America: 69% dintre operatori sunt convinși că inflația este destinată să crească în următoarele douăsprezece luni, forțând Fed să anticipeze prima majorare a ratei; nu mai 2023, așa cum am promis, ci în toamna lui 2022. Dar pentru 78% dintre cei intervievați, bursa va putea continua să crească. Poate schimbarea cailor: mai puține stocuri de creștere, mai multă atenție băncilor care, inversând o tendință negativă care a durat în practică de la criza din 2007/09, pot aspira la randamente mai mari ale capitalului pe care îl împrumută.

Performanța Wall Street justifică acest diagnostic: indicele KBW a câștigat cu 37% de la începutul anului, de trei ori mai mult decât S&P 500 (+11%). O creștere care unește lista giganților, caracterizată printre altele prin răspunsul excelent al pieței la marile emisiuni de obligațiuni ale JP Morgan și Bank of America și cea a băncilor regionale, exact invers față de ceea ce s-a întâmplat în 2020, an al scăderii dobânzilor. , în care sectorul bancar a suferit o pierdere de 14% față de cei 16% câștigați de indicele general. Iar tendința, care a favorizat sosirea a 32 de miliarde de dolari în sector, pare destinată să continue pe măsură ce apelul pentru acțiunile tech se estompează, cel puțin cele care nu ne permit să sperăm la un dividend într-un timp rezonabil.

Chiar și pe partea noastră a Atlanticului sectorul bancar pare să aibă cel mai bun an de până acum după câțiva ani slabi. Indicele băncilor italiene a crescut cu 26,5% de la începutul anului, la noi maxime din februarie 2020, cu mult peste creșterea Ftse Mib (mai puțin de 11%). În favoarea sectorului, deci, joacă indicațiile care vin din Uniunea Europeană, atât cele sfârşitul iminent al interdicţiei de distribuire a dividendelor ca undă verde ca Trezoreria Italiei să se reînnoiască pentru un an garanția privind securitizarea creditelor neperformante (mecanismul GACS), o măsură utilă pentru a continua procesul de reducere a riscurilor sistemului. Potrivit datelor culese de Banca Ifis, în 2020, din 38 de miliarde de euro de tranzacții, 37% au fost efectuate prin mecanismul GACS. În sfârșit, perspectiva creșterii PIB (+4,2% pe an) este fără îndoială un panaceu pentru sistem, după ani de credit disponibil cu picurător.

În acest cadru piața se pregătește să participe la ceea ce se anunță a fi un sezon fierbinte de alegeri pentru consolidarea sistemului. Pe lângă intersecția Generali/Mediobanca, sub presiunea lui Leonardo Del Vecchio, jocul din jur devine fierbinte Banca Bpm. CEO-ul Giuseppe Castagna ar fi explicat în ultimul Consiliu de Administrație cum o operațiune cu BPER este obiectivul principal și la îndemâna institutului. Dar, potrivit La Repubblica, în urmă cu două luni Carlo Cimbri, CEO al Unipol (principalul acționar al BPER), ar fi întrerupt discuțiile pentru o eventuală operațiune în acest sens. Și președintele Bpm, Massimo Tononi, împreună cu câțiva acționari importanți ai băncii sunt în favoarea unei operațiuni integrarea cu Unicredit, deja ademenit de Trezorerie cu reînnoirea avantajelor fiscale legate de achiziția Mps pentru care, de altfel, se profilează o eventuală tocană a sucursalelor.  

cometariu