La misiune de pace a cardinalului Matteo Supe a Moscova capătă și mai multă valoare după revolta lui Evgheni Prigojin împotriva președintelui rus Vladimir Putin. Un context turbulent care, totuși, poate deschide o licărire de negocieri „umanitare”, așa cum s-a întâmplat pentru schimbul continuu de prizonieri. Sfântul Scaun a confirmat acest lucru printr-o declarație: „Vă informăm că în zilele de 28 și 29 iunie 2023, Cardinalul Matteo Maria Zuppi, Arhiepiscop de Bologna și Președinte al Conferinței Episcopale Italiene, însoțit de un funcționar al Secretariatului de Stat, va face un la Moscova, în calitate de trimis al Papei Francisc. Scopul principal al inițiativei este de a încuraja gesturi de umanitate, care pot contribui la favorizarea unei soluții la situația tragică actuală și la găsirea modalităților de a ajunge la o pace dreaptă”.
Aceasta nu este o mediere, Vaticanul sunt conștienți că nu au toată această putere. Este mai degrabă o încercare de a construi o rețea de relații care să permită, așa cum spunea însuși Zuppi, „să transforme inamicul în adversar”, să treacă „de la mentalitatea militară la mentalitatea politică”.
Misiunea lui Zuppi la Moscova
Cardinalul Zuppi și-a început misiunea la începutul lunii iunie de la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodomyr Zeleneksy. O inițiativă, se arată în comunicatul Sfântului Scaun, care vizează „ascultarea în profunzime a autorităților ucrainene cu privire la posibilele căi de realizare a unei păci juste și susținerea gesturilor umanității care ajută la atenuarea tensiunilor”.
Chiar și la Moscova, obiectivul misiunii lui Zuppi în această fază este mai presus de toate acela deascolto și încurajarea „gesturi de umanitate„, în special pentru întrebarea – îndemnată cu tărie de Ucraina – a posibilei întoarceri în patria lor de Copii ucraineni deportat în Rusia: acuzație care l-a costat pe președintele rus rechizitoriul pentru „crime de război” de către Curtea Internațională de la Haga.
Momentan nu știm ce personalități politice ar putea întâlni Zuppi. Este plauzibil ca Arhiepiscopul să întâlnească Patriarhul ortodox Kiril care a susținut întotdeauna acțiunile Kremlinului împotriva Ucrainei. Bergoglio l-a „chemat” în repetate rânduri să se angajeze în pace, ajungând chiar până la a-l defini drept „băiețelul lui Putin”. Cuvinte care nu au fost bine primite de Moscova. Trimisul Papei va încerca acum să reaprindă relațiile rupte, căutând în Kirill o figură crucială pentru o inițiativă ecumenica în favoarea păcii.
Ce se întâmplă în Rusia?
Încă multe umbre pe povestea lui Lovitura de stat-non-lovitură a lui Wagner. Trei versiuni diferite spun o poveste oarecum discordantă. După aproape două zile de tăcere, primul care a vorbit a fost șeful lui Wagner (care se află în prezent în Belarus) cu un mesaj audio de 11 minute în care declară „nu a fost o lovitură de stat, ci un protest”. Seara a venit rândul lui Putin, într-un discurs preînregistrat de aproximativ 5 minute în care recunoaște revolta dar că „o insurecție armată ar fi fost zdrobită în orice caz”. În schimb, vorbind în Piața Catedralei din Kremlin unităților armatei și forțelor de securitate, Putin a recunoscut: „Armata și forțele de securitate ruse au împiedicat efectiv izbucnirea unui război civil”. Iar dacă marșul lui Wagner din weekend nu ar fi fost oprit, toată lumea „nu știm ce s-ar fi întâmplat cu țara – a subliniat el – dar toate rezultatele obținute în lupte s-ar fi pierdut”. Apoi ultimatumul: „Le mulțumesc soldaților și comandanților Grupului Wagner care au luat singura decizie corectă: nu au mers la vărsare de sânge fratricidă, s-au oprit in extremis. Astăzi aveți ocazia să continuați să serviți Rusia prin semnarea a contract cu Ministerul Apărării sau cu alte agenții de securitate, sau să te întorci la cei dragi. Oricine dorește poate merge și în Belarus. Promisiunea mea va fi ținută”.
În cele din urmă, președintele Belarusului a intervenit și el în această chestiune, Aljaksandr Lukașenka, în cadrul unei întâlniri cu șefii forțelor sale armate. „Cu toții am pierdut din vedere situația.” Pentru președintele belarus a fost „dureros să asist la evenimentele care au loc în sudul Rusiei, pentru că patria este una”. Prin urmare, Lukașenka avertizează că „dacă Rusia se prăbușește, vom rămâne cu toții sub dărâmături”. Și din nou: „Amenințarea unui nou conflict global nu a fost niciodată atât de aproape ca astăzi”.
