Ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, și guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, au urcat unul după altul pe aceeași etapă, vorbind despre situația economică a țării și discutând de la distanță nevoile țării. Au făcut-o cu ocazia secolului 95 ziua mondială a economiilor organizat ca în fiecare an de către Acri, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui Republicii.
O confruntare așteptată într-un moment delicat pentru țară, în care sunt prezentați în paralel indicatori pozitivi și negativi asupra trendului economiei noastre, ceea ce face dificilă analizarea exactă a realității. Pe de o parte, răspândirea care este în scădere, relațiile mai senine dintre Italia și UE, lansarea Qe2 de către BCE, ultimul act al lui Mario Draghi la cârma Eurotower care dă o mână de ajutor țării, – reușită – misiune de a evita majorarea TVA-ului ca parte a legii bugetare care urmează să sosească în Parlament. Pe de altă parte, stagnarea sectorului prelucrător, stagnarea PIB-ului, scenariile internaționale îngrijorătoare care ar putea avea efecte grave asupra țării.
Dar amândoi sunt de acord asupra unui singur lucru: protecția economiilor trece prin dezvoltarea durabilității mai mari.
DISCURSUL LUI GUALTIERI
Având în vedere contextul în care vorbește, Gualtieri nu poate să nu plece de la economii, o temă centrală pentru țară care, potrivit ministrului, este din ce în ce mai legată de sustenabilitate: „Punând în centru legătura dintre economii și durabilitate: nu există protecție a economiilor fără durabilitate și sustenabilitatea nu poate fi urmărită fără economii. Italienii au avut întotdeauna o tendință mai mare de a economisi decât alte țări europene”. Din acest motiv „este bine să se încurajeze o mai mare integrare financiară între țările UE, dar trebuie păstrată o diversitate sănătoasă a sistemului financiar european”, salvând „funcția îndeplinită de băncile de economii”.
În acest calea virtuoasă către o economie durabilă include şi manevra a Guvernului PD-M5S care „a ales să evite calea unei restricții care ar fi avut consecințe negative în această situație și a ales sustenabilitatea finanțelor publice cu o traiectorie descendentă a datoriei”, a spus ministrul, adăugând că „Un deceniu pre -nivelurile de criză nu au fost recuperate după criză”. În manevra „am luat măsuri pentru atenuarea suferinței sociale”.
„A menține în ordine bugetele publice – a continuat el – înseamnă face alegeri politice în mod responsabil, adică cu conștientizarea echilibrului dintre venituri și cheltuieli. Și de aceea o politică bugetară responsabilă trebuie să țină cont de tendința ciclică a economiei”. „Singura cale de ieșire de la cotele naturale scăzute este să folosim mai mult pârghia politicii fiscale, mai ales la nivel european, într-o manieră ordonată și coerentă”.
Despre numărul unu din via XX Settembre a vorbit și el Mario Draghi care astăzi, 31 octombrie, și-a luat oficial rămas bun de la BCE: „El este recunoscător pentru ceea ce a făcut pentru a proteja integritatea monedei unice și pentru a aduce o contribuție decisivă la protejarea economiilor italienilor și europeni”. Printre meritele pe care ministrul le recunoaște lui Draghi se numără și acela de a fi folosit „mai multă pârghie a politicii fiscale la nivel european și mai ales într-o manieră coordonată și coerentă”.
În sfârșit, Gualtieri s-a referit la bănci, subliniind că „procesul de curățare a bilanțurilor nu este încă încheiat, dar obiectivul este atins și problema creditelor neperformante nu mai reprezinta un risc„. O realitate care a făcut ca „Sistemul bancar italian să fie mai solid decât în trecut”.
DISCURSUL LUI VISCO
Guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, oferă o imagine de ansamblu asupra contextului economic global și a repercusiunilor pozitive și negative pe care acesta le are asupra țării noastre, fără a uita de legea bugetară care urmează să sosească în Parlament și de noua relaxare cantitativă a BCE. .
Visco a subliniat că „scăderea spread-ului în zona de 130 de puncte de bază iar condițiile financiare acomodatoare atenuează efectele restrictive provenite din contextul global”. Se face referire mai ales la taxele impuse de Statele Unite Europei care afectează o parte limitată a exporturilor italiene către Statele Unite, dar efectele lor ar putea fi deloc neglijabile”.
Vorbind despre economia italiană, guvernatorul Băncii Italiei a explicat că „În Italia, după o creștere abia pozitivă în trimestrul doi, activitatea economică ar fi trebuit să rămână aproximativ neschimbată în vară. Pe lângă efectele negative din contextul global, sectorul de producție a fost puternic afectat de legăturile strânse productive și comerciale cu Germania; slăbiciunea sa ar fi trebuit compensată de o uşoară extindere a serviciilor şi a construcţiilor”, subliniază el.
Visco a afirmat apoi că certitudinea cu privire la condițiile și perspectivele finanțelor publice este o condiție esențială pentru protejarea economiilor. Nu numai. Dacă țările din zona euro intenționează să profite la maximum de ea noile stimuli stabiliti de BCE, alte politici trebuie să meargă și ele în aceeași direcție: cu măsuri bugetare expansioniste, acolo unde este posibil pe baza finanțelor publice, și reforme structurale „Ar fi mai puțin nevoie să menținem măsurile noastre de politică monetară în vigoare pentru o perioadă prelungită, atenuând și risc de efecte secundare negative, dacă în țările în care condițiile finanțelor publice o permit, politica bugetară aduce o contribuție incisivă la consolidarea cererii agregate - a spus Visco - și dacă în Europa se pune accent pe reformele în structura și funcționarea economiei”. Cu toate acestea, guvernatorul avertizează: „Există dovezi că reducerile ratelor cheie au exercitat până acum un impuls expansionist semnificativ, dar privind în viitor, riscurile de efecte secundare nedorite pot crește cu cât ratele oficiale rămân negative mai mult și, mai ales, cu cât nivelul acestora este mai scăzut. ".
Cu referire la Legea bugetară Guvernatorul a reiterat necesitatea menținerii echilibrului dificil între consolidarea finanțelor publice și susținerea creșterii, selectând măsuri care pot avea efect concret, fără a uita necesitatea reducerii datoriei publice. Potrivit acestuia, „Pentru a contracara eficient încetinirea ciclică, intervențiile trebuie selectate pe baza impactului lor asupra cererii agregate. Trebuie asigurată și realizarea efectivă a echilibrelor așteptate, ceea ce este necesar pentru a nu slăbi încrederea sectorului privat”.
„O strategie – a explicat Visco la cea de-a 95-a Zi Mondială a Economiilor – de reducerea decisivă și durabilă a raportului datoriei publice la PIB necesită, de asemenea, acționarea asupra potențialului de creștere cu inițiative concrete de îmbunătățire a contextului în care se desfășoară activitatea economică. Oferirea de certitudine cu privire la condițiile și perspectivele finanțelor publice rămâne esențială pentru a proteja economiile, care sunt create și hrănite doar dacă economia crește la ritmuri suficient de mari, pe o traiectorie echilibrată și durabilă”.
