La 13 luni de la alegerea sa, Donald Trump obține prima sa victorie mare. În noaptea dintre 1 și 2 decembrie, Senatul Statelor Unite a adoptat cea mai extinsă reformă fiscală pe care Statele Unite au implementat-o în ultimii treizeci de ani, permițându-i astfel chiriașului Casei Albe să țină una dintre cele mai importante promisiuni făcute în timpul campaniei electorale și mai ales să mute momentan lumina reflectoarelor de la Russiagate care în ultimele zile a suferit evoluții semnificative (și îngrijorătoare pentru însuși Președintele).
Noua politică fiscală a erei Trump, aprobată cu doar două voturi (51 da – 49 nu) se bazează în esență pe o piatră de temelie: reduce impozitele celor mai bogate companii și contribuabili individuali astfel încât să producă un cerc virtuos care să stimuleze ocuparea forței de muncă, să provoace o creștere a salariilor și mai ales să reușească să acopere gaură de 1.400 trilioane de dolari pe care reducerea impozitelor o va produce în următorii ani. Atenție însă, pentru că textul mai trebuie armonizat cu cel lansat de Cameră în noiembrie anul trecut, un pas important pe care republicanii îl dau deja de bun, promițând că vor finaliza procesul până la Crăciun.
SUA: ce prevede reforma fiscală?
Reforma, așa cum tocmai am menționat, se concentrează pe afaceri și pe cei mai bogați contribuabili. Companiile în special vor vedea o scădere cota de impozitare de la 35 la 20%, cu două puncte sub media țărilor OCDE. Nu numai că, profiturile străine produse de companiile cu sediul în SUA vor fi scutite de impozite, în condițiile în care textul prevede eliminarea taxelor pe care companiile le plătesc atunci când capitalul revine în SUA.
În ceea ce privește persoanele fizice, numărul de categorii de impozitare preconizate de reformă (acestea ar putea scădea de la actualul 7 la 4), dar cota maximă prevăzută s-ar putea stabili la 38,5% din actualul 39,6%.
Reforma, conform estimărilor oficiale, va provoca o creștere a deficitului de 1.400 trilioane de dolari în 10 ani, o cifră care corespunde cu 0,75% din PIB. O creștere care însă, potrivit lui Trump, va fi compensată de o creștere anuală care va depăși cu mult actualele 3%.
Cu toate acestea, predicția președintelui contrastează cu cele ale Biroul de buget al Congresului (CBO), un birou independent însărcinat cu analiza impactului fiscal al legislației elaborate de Congres, conform căruia creșterea economică suplimentară ar fi de „doar” 0,8 la sută peste zece ani, cu mult sub procentele promise de Trump. Și mai „modeste” sunt cifrele rezultate dintr-un sondaj realizat de Asociația Națională pentru Economia Afacerilor printre economiști, că impactul asupra creșterii va fi de cel mult 0,29 la sută în 2018. În plus, Comitetul mixt fiscal al Congresului a spus că reducerea impozitelor de peste 500 de dolari pe an despre care vorbesc republicanii va afecta doar 44% dintre americani.
Reforma fiscală din SUA: repercusiunile asupra sănătății
Un alt punct fundamental al reformei fiscale aprobate de Senat este eliminarea obligaţiei cetăţenilor de a încheia asigurări de sănătate. Mai simplu spus, prin această prevedere, Trump demontează una dintre pietrele de temelie aleObamacare care stabilește tocmai obligația pentru fiecare de a plăti asigurarea pentru a menține prețul polițelor oneroase din SUA cât mai scăzut și pentru a permite accesul în sistem chiar și celor mai sărace venituri.
Ei bine, pe baza previziunilor de Vox, odată cu anularea menționată mai sus, din 2019 până în 2027 vor fi cu 13 milioane de asigurați mai puțini, reducere care va determina inevitabil o creștere a prețurilor, penalizând clasele cele mai joase.
Reforma fiscală din SUA: daunele pentru companiile străine
Controversa a fost declanșată și de două prevederi diferite cuprinse respectiv în versiunea textului aprobată de Cameră și în cea care a primit OK de la Senat. Amândoi ar putea daune companiilor străine și multinaționale.
De fapt, măsura Camerei conține o regulă definită acciza (până la 20%) care ar afecta companiile străine care vând bunuri sau servicii în SUA printr-o filială locală, în timp ce versiunea Senatului prevede în schimb o taxă minimă de 10% care poate fi declanșată împotriva plăților către filiale sau companii-mamă din străinătate. Două măsuri care i-au determinat pe unii analiști să vorbească "taxa de frontiera", adică taxe naționaliste care încalcă regulile comerțului internațional.
Reforma fiscală din SUA: reacția pieței
În așteptarea deschiderii Wall Street, bursele internaționale „sărbătoresc” aprobarea Senatului SUA la reforma fiscală, călătorind mult mai sus (FtseMib +1%).
Rulați dolarul. Indicele biletului verde față de principalele sale omologi a înregistrat o creștere cu jumătate de punct procentual, după scăderile de săptămâna trecută. Cursul dolar/yen a crescut cu 0,6%, în timp ce euro/dolar a scăzut cu 0,4%.
