M-am gândit mereu Ferruccio De Bortoli, pe care îl cunosc de ani de zile, un tip calm și chibzuit, deloc partizan și capricios. Sunt așadar surprins de declarația dumneavoastră de a vota NU la referendumul privind reforma Constituției care va avea loc în toamnă. Și asta nu este atât pentru poziție în sine, cât pentru motivele pe care le dă pentru a-și justifica alegerea, care mi se par foarte slabe și contradictorii.
De fapt, De Bortoli spune într-o scurtă notă pe pagina sa de Facebook că reforma conține câteva inovații importante și adecvate, cum ar fi simplificarea instituțională, adică sfârșitul bicameralismului perfect; trecerea unor competențe de la Regiuni la Stat în condițiile în care în multe chestiuni (energie, transporturi etc.) fragmentarea regională a dus doar la conflicte și paralizii; banda preferențială în Parlament pentru legile Guvernului așa cum se întâmplă în aproape toate țările democratice. Sunt doar trei aspecte dar foarte grele și care caracterizează întreaga reformă. Pe de altă parte există, în opinia lui De Bortoli, un defect grav și acesta este componența și poate puterile noului Senat nu sunt bine definite și de aceea camera superioară riscă să nu fie o adevărată reprezentare a autonomiilor, dar un fel de casă de odihnă pentru consilierii regionali și primari leneși.
Acest este cu siguranță un risc, dar nu este deloc sigur că se va concretiza într-adevăr în cele din urmă. La urma urmei, deja astăzi este nevoie să se adopte multe legi prin consultarea Regiunilor și acest lucru creează numeroase conflicte de competență care înfundă instanțele și Curtea Constituțională însăși. Acum se încearcă raționalizarea atribuțiilor diferitelor puteri, evitând suprapunerile și conflictele. Vor fi dificultăți și, în plus, multe Regiuni încearcă deja să reziste pierderii unei părți din puterile lor exclusive sau concurente. La urma urmei, care a fost referendumul recent despre foraj, în afară de încercarea autorităților locale de a menține dreptul de veto în problemele energetice?
Din punct de vedere al meritului tehnic, nu se poate spune cu adevărat că ponderea argumentelor lui De Bortoli atârnă de partea NU. Dimpotrivă, sunt trei certitudini grele pentru DA în fața unui singur aspect critic, mai mult bazat pe o teamă ipotetică, care împinge spre NU.
Dar ceea ce este și mai greșit este critica la adresa sensului politic general al acestei reforme a Constituției împletite cu noua lege electorală, așa-numitul Italicum. De Bortoli spune că legea electorală prin faptul că nu lăsă alegătorilor libertatea de alegere a reprezentanților săi, și probabil, aș adăuga, din cauza primei majoritare robuste, ar risca să contribuie la accentuarea detașării cetățenilor de instituții, creând fertil teren pentru populism și naționalisme.
Acesta este un argument cu adevărat serios, dar încă o dată nu pare bazat pe funcționarea reală a reformelor despre care vorbim. Italicum (care în orice caz nu este afectat direct de referendum) nu omoara deloc reprezentarea, dat fiind că doar cei 100 de lideri de listă vor fi indicați de partide, în timp ce pentru celelalte se prevede preferință. Premiul majoritar este normal in toate democratiile (vezi SUA si Marea Britanie) si in orice caz in acest caz are loc un tur de tur in care castigator este cine are mai mult de 50% din voturi.
În general, dragă Ferruccio, ceea ce a dus la detașarea cetățenilor de instituții nu este lipsa de reprezentare, ci dimpotrivă este neputința instituțiilor de a acționa în interesul general, de a lua decizii la momentul potrivit și în moduri transparente. Până acum câțiva ani, fragmentarea politică a favorizat managementul patronajului și distribuirea banilor. Acum criza a secat această sursă și de aceea cetățenii nu mai sunt interesați de acest mod de a face politică. Și, de dragul conciziei, omit problema corupției și a ilegalității larg răspândite.
Deci este doar unul democratie neguvernanta si bolnava a politicii de partid sau dominată de șefii locali, ceea ce a provocat nemulțumirea cetățenilor și apariția populismului. Reformele Constituției și ale Italicumului sunt tocmai un răspuns la această lipsă de politică adevărată și înaltă. Va reuși? Nu știu. Dar este cert că votând NU există certitudinea de a zădărnici orice speranță de schimbare și de a ajunge chiar în brațele acelor populisme (legate de o justiție de spânzurătoare) cărora s-ar dori pe bună dreptate să se opună.
PS: Naționalismul este un fenomen diferit și mai complex care afectează toate democrațiile, chiar și pe cele funcționale, din Europa și SUA. Reformele noastre singure nu vor fi suficiente pentru a o învinge, dar pot aduce o mică contribuție la evitarea ce este mai rău.
