Vladimir Putin este gata să trimită armata în Crimeea. Președintele Rusiei a cerut și a obținut aprobarea parlamentară, dar decizia finală nu a ajuns încă. Moscova joacă pe firul tensiunii și preocupării comunității internaționale, din ce în ce mai sus, pentru remorcherul în desfășurare cu Ucraina. Prin purtătorul de cuvânt al său, Dmitri Peskov, Putin își exprimă „speranța că Kievul va pune capăt escaladării”, sugerând că aceasta nu va depăși probabilul punct de neîntoarcere dacă noile autorități ucrainene se rezumă la sfaturi mai blânde.
Însuși Consiliul Federației, care a autorizat trimiterea de trupe în Crimeea, cere ca „să se întreprindă acțiuni diplomatice față de structurile politice de la Kiev, pentru a readuce situația în cadrul constituțional”. Un apel înainte de toate către UE, care se va întâlni de urgență luni cu miniștrii de externe pentru a decide ce va face. Mai mult, criza se extinde în estul Ucrainei și și aceasta este o sursă de alarmă tot mai mare. Senatorii ruși au cerut, de asemenea, ca ambasadorul rus să fie rechemat de la Washington: Putin așteaptă timp și în acest sens.
Într-un apel telefonic de 90 de minute, Putin i-a spus președintelui american Barack Obama că „Moscova își rezervă dreptul de a-și proteja interesele și interesele rușilor dacă există violențe în Crimeea și estul Ucrainei”. O notă de la Kremlin o dezvăluie. În schimb, Casa Albă a anunțat că Obama i-a spus lui Putin că Statele Unite „condamnă intervenția militară rusă pe teritoriul ucrainean” și, de asemenea, invită Rusia să reducă tensiunea „prin retragerea forțelor sale armate și returnarea acestora la bazele din Crimeea pentru a opri orice interferențe din partea lor oriunde altundeva în Ucraina”.
Președintele SUA a adăugat că „Statele Unite nu vor participa la viitoarele reuniuni pregătitoare pentru G8. Aceste încălcări continue de către Rusia ale dreptului internațional – susține Obama – vor duce la o mai mare izolare politică și economică a Moscovei”. De asemenea, șefa politicii externe a UE, Catherine Ashton, a cerut Rusiei să respecte tratatele internaționale și să se abțină de la intervenția armată în Ucraina. Însă ambasadorul ucrainean la ONU Yuriy Sergeyev, citat de CNN, denunță că „cincisprezece mii de soldați ruși sunt deja în Crimeea”.
Regiunea, cu sprijinul Moscovei, pare să fi decis să-și urmeze propriul drum, opus celui pro-european luat de noul premier ucrainean Arseni Iățeniuk și de președintele interimar Olexandr Turchynov. Odată cu fuga lui Viktor Ianukovici și înființarea la Kiev a unui bloc de putere pe care Kremlinul îl consideră anti-rus, situația s-a accelerat brusc, centrată pe peninsulă, unde puterile au fost preluate de noul guvernator Serghei Aksyonov, care a convocat referendum. privind statutul regiunii pentru 30 martie. Riscul secesiunii Crimeei, care face parte din Ucraina din 1954 și are o mare majoritate rusă, pare mai real ca niciodată, având în vedere că autoritățile de la Simferopol au cerut în mod explicit ajutorul Rusiei.
De la Kiev, Yatseniuk și Turchynov, care au declarat că nu-l recunosc pe Aksyonov, au acuzat Kremlinul că dorește să destabilizeze Ucraina, vorbind de agresiune împotriva suveranității. Cu toate acestea, în diferite orașe ale țării, în regiunile de est și de sud cele mai apropiate de Rusia, au avut loc manifestații în favoarea Moscovei.
După trei luni cu vestul Ucrainei în frământări, cu palate ale puterii luate cu asalt și cu declarații beligeretoare ale ultranaționaliștilor atât față de președintele de atunci Ianukovici, cât și față de Rusia, comunitatea internațională se confruntă acum cu o degenerare a crizei în estul și sudul țării, unde schimbarea de regim de la Kiev a stârnit reacții opuse celor din Occident. Pravyi Sektor, linia dură a protestelor de la Maidan - care i-a dat un ultimatum lui Viktor Ianukovici vinerea trecută, în ciuda faptului că a fost semnat acordul pentru o ieșire comună din criză între fostul președinte și opoziția de atunci - a cerut astăzi toate unitățile sale să se mobilizeze înarmate pentru apărarea suveranității naționale și „distrugerea imperiului rus”.
„Sectorul de dreapta” reunește diverse mișcări extremiste și paramilitare, care, potrivit informațiilor săptămânalului german Der Spiegel, au încheiat deja alianțe cu elementele radicale ale minorității tătare din Crimeea pentru a efectua atacuri împotriva țintelor ruse.
Consiliul de Securitate Națională a fost convocat de urgență la Kiev condus de noul președinte Andrei Parubyi, fost comandant al Maidanului, pro-guvernamental apropiat de Iațeniuk și Iulia Timoșenko, dar cu un trecut recent alături de naționalistul Oleg Tihanybok ca fondator al Partidului Ucrainean. social-naționalist (rebotezat ulterior Svoboda). În timp ce duminică, parlamentul se va întruni în sesiune extraordinară, după ședința Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, unde Rusia are același drept de veto ca și ceilalți membri. Apoi, luni, miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta despre urgența care din Crimeea riscă să infecteze celelalte regiuni rusofone ale Ucrainei.
