Prometeia și-a prezentat, ieri, la Bologna, Raportul de prognoză privind perspectivele pe termen scurt-mediu ale economiei internaționale și italiene. Acest Raport, întocmit trimestrial din 1974 de către Prometeia Associazione, este recunoscut drept unul dintre cele mai importante momente în analiza economiei internaționale și a țării noastre.
În cele trei luni de la prezentarea ultimului Raport de prognoză, Italia nu a fost nevoită să solicite sprijinul MES, piețele de valori se redresează, piețele de obligațiuni la fel, investitorii străini au revenit să cumpere titluri de datorie publică italiene și spread-ul cu randamentele obligațiunilor germane similare au scăzut până la aproape 250 pb, următoarele alegeri nu mai par a fi o sursă de instabilitate, dar previziunile de creștere pentru economia italiană sunt revizuite în scădere pentru 2013 și, marginal, și pentru următorii câțiva ani. . Ne confruntăm atunci cu o contradicție? Numai aparent, întrucât viteza de ieșire din recesiune este condiționată de reducerea nivelului datoriilor, care în cazul Italiei este datoria publică.
Deși al treilea trimestru al anului 2012 a fost mai bun decât se aștepta, sfârșitul anului a fost încă foarte slab din cauza unei corecții în scădere a estimărilor cererii pentru investiții, bunuri de capital și construcții, deoarece reconstrucția cutremurului a afectat zonele din „Emilia nu a a început încă și slăbiciunea prospectivă a cererii împiedică planurile de producție mai mult decât se aștepta.
Prometeia confirmă prognozele de scădere cu 2.1% a PIB pentru 2012 (-2.4% în Raportul din octombrie), și revizuiește marginal în scădere previziunile pentru anul curent (-0.6% față de -0.4%) din cauza deteriorării din trimestrul IV. continuă negativ în 2013.
Scăderea primei de risc de țară nu va fi suficientă pentru a contracara efectele restrictive ale traiectoriei lente de deleveraging a sectorului public întreprinse de țara noastră: consecințele sale în ceea ce privește reducerea venitului disponibil al sectorului privat și contracția cererii directe de originea publică va continua să domine scenariul italian și pentru prima jumătate a anului. Abia începând cu lunile de vară, cererea internă se va alătura cererii externe pentru a pune capăt la șapte sferturi de scădere a PIB-ului, cea mai lungă recesiune de după război.
Schimburi cu țări străine
Motorul redresării va fi exporturile. Deși anul curent va fi caracterizat de o creștere încă modestă (2.1%), atât datorită redresării lente a ciclului economic internațional, în special al țărilor UEM, cât și aprecierii cursului de schimb al monedei euro față de principalele valute. . Sectorul extern va contribui astfel pozitiv la creșterea PIB pentru al treilea an consecutiv.
Investiții
Tendința de reducere a activității investiționale în afaceri ar putea continua până la jumătatea anului, ținând cont de perspectivele slabe ale cererii, excesul de capacitate de producție și, după toate probabilitățile, condițiile încă nefavorabile de acces la credit, în ciuda tensiunilor piețelor financiare au început să se atenueze. Redresarea preconizată în a doua jumătate a anului nu ar fi suficientă pentru a preveni o scădere încă semnificativă a mediei anului curent (-2.7%) după cele 11.3% estimate de Prometeia pentru 2012.
Consumul
Pe de altă parte, redresarea consumului casnic este mult mai lentă. Tot în trimestrul al patrulea al anului trecut, scăderea cheltuielilor de consum a continuat cu o scădere de 4.1% în termeni medii anuali în 2012. Faza de contracție va tinde să continue pe cea mai mare parte a anului curent și, prin urmare, și 2013 ar trebui să înregistreze o scădere semnificativă a cheltuielile de consum în termeni medii anuali (-1.5%) confirmând că, per ansamblu, scăderea acestei componente a cererii este, în această fază, mai intensă și mai prelungită decât cea suferită în timpul ajustării fiscale semnificative implementate în perioada 1992-93.
Prognoza pentru perioada de doi ani 2014-2015
Creșterea cererii interne va deveni din nou pozitivă cu o creștere de 0.9% în 2014 și 1.3% în 2015, după trei ani de contracție, contribuind pozitiv la creșterea PIB-ului. Acesta din urmă s-ar ridica la 1.3% în 2014 și 1.4% în 2015, în mod substanțial în concordanță cu cel indicat în ultimul Raport de Prognoză.
Ocupația
După liniștea verii, rata șomajului a început din nou să crească în octombrie și noiembrie, ajungând la 11.1%, nivel care nu se mai înregistrase din 1999. Într-un ritm mai lent, șomajul, și odată cu acesta și rata șomajului, va continua să crească până la prima jumătate a anului 2014, timp de aproximativ un an după ce s-a oprit scăderea activității economice și a început redresarea. În această perioadă rata șomajului se va atinge și va rămâne aproape de 12% pentru o lungă perioadă de timp. Această persistență este o expresie a lenții cu care piața muncii reflectă fluctuațiile ciclice, deși flexibilitatea sa mai mare și-a accelerat reacțiile în ultimii ani.
Conturi publice și cheltuieli cu dobânzi
Reducerea mai rapidă a spread-ului deja observată în ultimele luni ale anului 2012 și perspectivele mai bune pentru evoluția sa viitoare se reflectă într-o estimare mai favorabilă a ratelor pe termen lung și, prin urmare, a costului mediu al datoriei. Față de previziunile formulate în octombrie, rata la BTP este mai mică cu 1.3 puncte în medie în 2013, 0.5 puncte în medie în 2014. Se poate estima că pe scadențele BTP-urilor, Cct-urilor și Ctz-urilor (154.7 miliarde în 2013, 158.8 în 2014) o reducere a acestei entități ar avea ca rezultat o dobândă mai mică de 1.1 miliarde în 2013, 3.3 în 2014, 4 în 2015, la care trebuie adăugate economiile la emisiuni nete noi, aproximativ 300 milioane în 2013, 600 în 2014, 1.7 miliarde în 2015.
Povara fiscală va atinge un maxim istoric, aproape de 45% din PIB. Ea va fi susținută mai ales de creșterea impozitelor indirecte asupra cărora au insistat atât decretele corective aprobate în 2011, cât și legea de stabilitate din decembrie trecut: creșterea cotei ordinare de TVA de la 21 la 22% începând cu 1 iulie, taxa Tobin, în continuare. majorări ale taxelor de timbru și, în final, introducerea Taresului, noua taxă locală de eliminare a deșeurilor și de prestare a serviciilor indivizibile.
