Să ne pregătim pentru creșteri. Și ce crește. Creșterea prețului la gaze și creșterile bruște ale facturii la energie ne cântăresc și ele pe paste, al cărui cost crește de la o săptămână la alta. El explică într-un interviu cu Talpa 24 minereu, Vincent Divella, director general al grupului Apulian printre principalii producători din Italia.
Apropo de creșterile de preț, managerul a explicat: „I a trebuit să cerem primii 30 de cenți după vară, pentru a face față costului vertiginos al materiei noastre principale principale, adică grâul. Între iunie și astăzi, prețul grâului la bursa din Foggia a crescut cu 90%. O creștere pe care nu am fi reușit niciodată să o amortizam singuri, gândiți-vă doar că pentru noi grisul reprezintă 60% din întregul cost de producție al pastelor”.
A mers și mai rău în lunile următoare, când creșterii prețului grâului i s-au alăturat cea a celofanului (+25%), cea a gazului (+300%) și cea a energiei electrice. „De aceea am întrebat în ianuarie marilor comercianți cu amănuntul încă 12 cenți pe kilogram. O creștere, aceasta, care ar trebui să devină efectivă odată cu reînnoirea comenzilor la sfârșitul acestei luni”, a adăugat Divella, care nu ascunde: „prețurile pot crește din nou” pentru că creșterile de preț la bursele de mărfuri continuă. Pentru moment, prognoza este nemiloasă: la sfârșitul lunii ianuarie, prețurile la paste vor ajunge 1,52 euro pe kilogram, în creștere cu 38 la sută.
De asemenea, confirmă creșterile prezente și viitoare de prețuri Riccardo Felicetti, care al Soare 24 de oreși spune: „Dezechilibrele de pe piața mondială nu se vor încheia aici, iar în iarna lui 2022 vom avea noi probleme, inclusiv izbucniri speculative”.
Potrivit președintelui Coldiretti, Ettore Prandini, „odată cu pandemia de Covid s-a deschis un scenariu de tezaurizare, speculație și incertitudine care trebuie să împingă țara să-și apere suveranitatea alimentară”. Italia este al doilea cel mai mare producător de grâu din lume iar în 2021 a produs 3,8 milioane de tone (-3% față de 2020. Există însă și o altă față a monedei. Italia este „și principalul importator pentru că multe industrii, în loc să garanteze aprovizionarea cu produse naționale pe care au preferat să cumpere piața internațională, profitând de prețurile mici din ultimul deceniu”.
În acest context, arată datele Istat pentru noiembrie o scădere a vânzărilor cu amănuntul egal cu -0,4% în valoare și -0,6% în volum. Mai presus de toate, vânzările de produse alimentare au scăzut (-0,9% în valoare și -1,2% în volum), în timp ce cele de nealimentare au rămas staționare.
