Mai multă eficiență, mai puține emisii și, mai ales, mai puțin consum. Acesta este obiectivul revoluției verzi care afectează administrațiile publice și care vizează „Clădiri cu energie aproape zero”, sau clădiri cu energie aproape zero. Un obiectiv de mare importanță, care ar aduce avantaje pe mai multe fronturi, mai ales pe termen lung, și care ar garanta economii substanțiale, în comparație cu costuri inițiale considerabile, precum și beneficiul colateral al creării de noi locuri de muncă.
Cifra care a fost alocată de Guvern pentru eficientizarea AP din punct de vedere energetic este 355 milioane de euro în total pentru perioada 2014-2020. Obiectivul, așa cum este prevăzut de directiva europeană 2012/27 privind eficiența energetică, este de a realiza cel puțin 3% pe an a suprafeței utile a fondului imobiliar al statului.
Intervențiile de reamenajare care pot fi finanțate, conform decretului, sunt: termoizolarea suprafețelor opace, înlocuirea închiderilor transparente, montarea sistemelor de ecranare și/sau umbrire, înlocuirea sistemelor de aer condiționat de iarnă, montarea colectoarelor solare termice, sisteme de termoreglare. și contorizarea căldurii, înlocuirea boilerelor electrice cu boiler cu pompă de căldură, modernizarea sistemelor de iluminat. Dupa interventii va fi necesara verificarea performantelor energetice realizate.
De la 1 ianuarie 2019mai mult, toate clădirile administrației publice vor fi obligate să respecte noul standard energetic, care prevede un consum foarte redus și utilizarea surselor regenerabile. În detaliu, va fi necesar să se garanteze o mai mare izolare termică a anvelopei clădirii și fiecare clădire va trebui să respecte reguli mai stricte privind sistemele de încălzire: care trebuie proiectate și construite în așa fel încât să garanteze conformitatea cu acoperișul, prin utilizarea energiei produse de sisteme alimentate cu surse regenerabile, de 50% din consumul preconizat pentru apa calda menajera, incalzire si racire.
Pe de altă parte, în ceea ce privește construcția de clădiri noi, scopul ar fi să se asigure că un procent cât mai mare este construit astfel încât să respecte cele mai stricte criterii energetice.
Numerele
În Italia clădirile Administrației Publice s-au terminat 13.000 iar consumul anual al acestora este estimat la 4,3 TWh de energie, pentru o cheltuială totală de 644 milioane euro. Cei 20% cei mai consumatoare de energie produc un consum de 1,2 TWh și o cheltuială de 177 de milioane de euro. Intervențiile la anvelopa clădirii și la sisteme ar permite o reducere a consumului de circa 40%, cu o economie de 73 de milioane de euro. Investiția necesară, conform estimărilor ENEA, se ridică la 1.100 de milioane de euro (158 milioane euro/an). Se vorbește, așadar, de o cifră mult mai mare decât cea alocată efectiv de guvern, pentru o operațiune care, din nou potrivit Agenției, ar putea crea 3.500 de noi locuri de muncă și ar putea reduce CO2 cu 130.000 de tone.
Rămânând doar pe clădirile AP centrale (birouri, barăci, închisori și PS) numărul se apropie de 3000 de clădiri. Jumătate din consumul total, egal cu 1,1 miliarde kWh, este atribuit gazelor naturale, în timp ce puțin peste o treime energiei electrice. Doar încălzirea acoperă peste 730 milioane kWh.
Suprafața totală a acestor clădiri este de aproximativ 14 milioane m2 e cota de renovat în fiecare an este de peste 2,5 milioane m2, care corespunde unui consum total de energie puțin peste 400 GWh/an. O estimare a rezultatelor realizabile în 2016 duce la o economie anuală globală de aproximativ 50 GWh/a și aproximativ 109 GWh/a în 2020. Pentru a reamenaja o suprafață de 450.000 m2 pe an.
Din acest punct de vedere, imaginea pare deci destul de clară. Drumul Administrației Publice către o mai mare eficiență energetică pare încă lung, chiar dacă a început și vizează ținta de 3% stabilită de legislația europeană. Finanțarea actuală alocată de Guvern pare însă insuficientă pentru a obține, pe termen lung, economii mai mari și o reducere consistentă și de durată a emisiilor.
