Cum răspundeți la încetinirea economiei italiene și la incertitudinile pe care referendumul constituțional le proiectează asupra întregii scene politice și economice italiene? Asta a întrebat FIRSTONline Paolo Onofri, economist bun al Universității din Bologna, fondator și secretar general al companiei de cercetare economică Prometeia și autorul rapoartelor sale neprețuite de prognoză privind economia italiană. În gândirea sa se remarcă două elemente: preocuparea pentru „efectele destabilizatoare” pe care o victorie a NU la referendum le-ar avea asupra economiei și convingerea că un mix bine combinat de intervenții pe investiții, consum, ocupare și impozitare ar putea. au asupra renașterii creșterii. Iată interviul lui.
PRIMUL online – Profesore Onofri, v-ați așteptat la înghețarea de primăvară a economiei italiene, cu creștere zero a PIB în trimestrul doi al anului și previziuni mult mai scăzute pentru întregul an 2016?
ONOFRI – Da, ne-am așteptat chiar dacă încetinirea a venit în principal în ultima parte a trimestrului doi, între mai și iunie, și nu are nicio legătură cu Brexit sau cu incertitudinea altor evenimente politice, ci este legată în principal de deteriorarea situația economică mondială care a ajuns să deprima și exporturile noastre, care suferă de o competitivitate sistemică scăzută, care se referă la rândul său la stagnarea productivității, concentrată în companii foarte mici. Desigur, faptele politicii interne și internaționale care generează incertitudine ar fi putut influența așteptările gospodăriilor și întreprinderilor, dar nu au fost decisive în situația economiei italiene din primăvară.
PRIMUL online – Deteriorarea economiei mondiale se aplică tuturor, dar alte țări și alți parteneri europeni cresc mai repede decât noi: atunci care sunt cauzele care forțează economia italiană să crească puțin sau nimic și în orice caz mai puțin decât economiile altor economii europene? țări?
ONOFRI – Pentru o țară situată între stagnare și microrecuperare precum Italia, efectul deteriorării internaționale este mai puternic. Din păcate pentru noi, stagnarea vine de departe și chiar precede criza globală care a început în 2007 și 2008 și a început la începutul anilor 90. Privind în urmă în ultimii douăzeci de ani, abia la mijlocul anilor XNUMX economia italiană a cunoscut o perioadă de relativă prosperitate. Apoi au apărut tendințe pe termen lung – de la productivitate scăzută până la criza demografică și exploatările țărilor emergente – care, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în Franța și Germania, au cântărit toate împreună și fără elemente compensatorii sau de contrabalansare asupra economiei italiene, cu rezultatele pe care le-am stiu.
PRIMUL online – Până acum ceva vreme, Europa ne-a reproșat că nu am făcut reforme, dar în ultimii doi ani s-au făcut multe reforme, totuși calul nu bea: de ce? Nu sunt suficiente reformele sau dividendul reformelor va veni mai târziu?
ONOFRI – Reformele, care trebuie urmate cu energie, pot demonstra bunele intenții ale Guvernului de a interveni asupra problemelor structurale care blochează economia italiană, dar efectele lor practice nu se pot manifesta decât pe termen mediu-lung, chiar dacă din 2014 există a fost o mică redresare a dinamicii ocupării forței de muncă, care a depășit așteptările, datorită Legii locurilor de muncă și scutirii de taxe pentru întreprinderi și forță de muncă.
PRIMUL online – Prometeia și-a redus deja estimarea de creștere a PIB-ului pentru 2016 la +0,8% în raportul său de prognoză de la începutul lunii iulie: acea prognoză este încă valabilă sau ar trebui corectată în continuare în scădere?
ONOFRI – Există riscul unei reduceri suplimentare a creșterii PIB în 2016, dar cele mai mari probleme vor viza 2017, pentru că, dacă anul viitor va începe cu o economie în încetinire, va fi foarte greu să se obțină o creștere de 1% care ar putea fi doar atins în 2018.
PRIMUL online – În acest scenariu deja neinspirator, cât de mult cântărește incertitudinea legată de referendumul constituțional din toamnă asupra așteptărilor economiei italiene?
ONOFRI – Cântărește mult pentru că va fi un pas cheie nu doar pentru Italia, ci și pentru întreaga Europă după Brexit și după alegerile iminente din Austria și Țările de Jos. Referendumul nostru este un element crucial al echilibrului european și efectele sale asupra economiei vor fi semnificative, atât în cazul în care DA câștigă, cât și, cu atât mai mult, în ipoteza că NU prevalează.
PRIMUL online - Pentru că?
ONOFRI – Pentru că referendumul italian face parte din ceea ce noi cei de la Prometeia am definit drept „necunoscutele cunoscute”, adică acele evenimente de natură politică cunoscute pentru că au fost planificate și cunoscute cu mult înainte, dar prin definiție imposibil de prezis, deoarece efectele lor, spre deosebire de trecut, astăzi reprezintă tot atâtea puncte de cotitură la nivel instituțional și răscruce fundamentale pentru creșterea economică cu potențiale riscuri sistemice. Creșterea riscului politic este îngrijorătoare în special în cele mai fragile țări europene precum Italia și de aceea referendumul constituțional va fi decisiv atât din punct de vedere politic, cât și economic.
PRIMUL online – Prometeia înclină să creadă că DA va câștiga la referendumul constituțional dar avertizează că altfel „repercusiunile asupra politicii economice ar putea fi destabilizatoare”: de unde vin aceste aprecieri?
ONOFRI – Mizăm pe DA nu pe baza sondajelor de opinie publică sau chiar pe orice analiză politică, ci pentru că credem că conștientizarea riscurilor unei respingeri a reformei constituționale va fi întărită în campania pentru referendum și aceasta va crește participarea la votează prin întărirea impulsului stabilizator și favorizând afirmarea DA. Dacă s-ar întâmpla contrariul, nu trebuie să fii un politolog rafinat pentru a înțelege efectele negative asupra stabilității politice și efectele destabilizatoare consecvente asupra politicii economice.
PRIMUL online – Având în vedere incertitudinile politice care planează asupra Italiei, care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, prioritățile unei politici economice care își propune cu adevărat relansarea creșterii italiene?
ONOFRI – Toate intervențiile care întăresc cererea atât prin sprijinirea directă a investițiilor publice, cât și prin măsuri care facilitează investițiile private, consumul și consolidarea ocupării forței de muncă prin continuarea scutirii fiscale asupra întreprinderilor și a forței de muncă. De asemenea, ar fi important să revizuim și să reducem subvențiile acordate companiilor și jungla deducerilor fiscale, dar nu pare ușor de implementat pe termen scurt.
PRIMUL online – Există loc, în condițiile actuale ale finanțelor publice, pentru niște reduceri de taxe, pe lângă reducerea IRES promisă de Guvern pentru anul viitor?
ONOFRI – Depinde de marjele de flexibilitate pe care ni le va acorda Europa. În mod realist, nu văd condițiile pentru o reducere generalizată a cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice care ar avea costuri mari, dar reduceri de impozite vizate, în special pentru lucrători și pensionari cu venituri mai mici, trebuie cu siguranță plasate pe agenda guvernului, în ciuda faptului că se știe că drumul este strâmt, că incertitudinile sunt multe și că pretențiile sunt nesfârșite.
PRIMUL online – Profesore Onofri, la vremea guvernelor Prodi, ați văzut funcționarea mașinii politice și instituționale din interior, dar cu referendumul la ușă, este realist să ne gândim la o Lege a stabilității revoluționară?
ONOFRI – Ar fi iluzoriu să cred că referendumul nu afectează gestația Legii stabilității dar m-aș mulțumi cu o manevră economică care, chiar și fără fantezii imposibile, consolidează redresarea prin combinarea măsurilor de sprijinire a investițiilor publice și private. , consum, scutiri de taxe pe muncă și reduceri de taxe pentru cei mai puțin înstăriți și pregătesc terenul, dacă referendumul permite, pentru a relansa politica de reforme și în ultima parte a acestei legislaturi.
