Nu doar planuri de recuperare. În ultimul an nu s-a vorbit decât despre fondurile pe care Uniunea Europeană le-a alocat pentru a face față efectelor economice dezastruoase ale pandemiei de Covid-19. De fapt, cu Next Generation EU, Bruxelles-ul a fost foarte generos cu Italia, căreia i s-a dat cea mai mare felie de plăcintă, egală cu 191,5 miliarde de euro. Totuși, bugetul pe care UE îl pune la dispoziție statelor membre nu se limitează doar la „resurse pandemice”, ci dimpotrivă. De asemenea, foarte importante sunt fondurile „obișnuite” care vor fi plătite în temeiul Cadrul financiar multianual 2021-27 aprobat în iunie anul trecut.
În cifre vorbim de un total de peste un trilion de euro în general, de acum până în următorii 6 ani. O sumă în concordanță cu cele prevăzute de ciclurile precedente de programare și puțin peste 1% din PIB-ul țărilor Uniunii.
Il Monitorizarea finanțelor locale al Departamentului de Studii și Cercetare al Intesa Sanpaolo raportează câte resurse vor ajunge în Italia datorită noului Cadru Financiar și la cine se vor adresa.
42 MILIARDE PENTRU ITALIA
În detaliu, în timpul noului ciclu de programare al UE Italiei au primit 42 de miliarde euro de resurse, fonduri la care se va adăuga cofinanțarea națională, ajungând la un total de 82 de miliarde de euro. Majoritatea acestor bani (53,5 miliarde) vor merge către regiunile mai puțin dezvoltate, în timp ce restul de 27,4 miliarde vor fi împărțiți între regiunile mai dezvoltate și cele în tranziție. Abruzzo, Sardinia și Molise va dubla resursele disponibile, subliniază Monitorul Intesa Sanpaolo, care totuși lansează alarma pe puterea reală de cheltuieli a acestor resurse.
Pe baza prevederilor Regulilor UE, de fapt, fondurile trebuie cheltuite în termen de 2 ani de la sfârșitul perioadei de șapte ani (aceasta este regula „n+2”), altfel vor fi dezactivate. „Datele privind implementarea perioadei de programare anterioare indică dificultățile de programare și cheltuieli: la 30 aprilie 2021, există încă peste 10,5 miliarde de euro urmează să fie angajați până în 2023. Avem, fără îndoială, nevoie și de un sprint pentru a cheltui cele peste 26 de miliarde de euro care nu fuseseră încă plătite la 30 aprilie”, subliniază Departamentul de Studii și Cercetare Intesa.
INVESTIȚII PUBLICE SCAD
Monitorul continuă apoi să analizeze investițiile publice înregistrate de Conturile Publice Teritoriale. Ei bine, între 2009 și 2018 au fost investiții publice redus cu peste 17 miliarde, cu o înjumătățire a nivelului total al cheltuielilor într-un deceniu. Reducerea cheltuielilor pentru investiții s-a concentrat în principal asupra administrațiilor locale: „din cele 17 miliarde de cheltuieli pierdute, aproape 13 miliarde au vizat administrațiile locale”, se arată în raport.
Din punct de vedere geografic, declinul a afectat toate regiunile, cu excepția Abruzzo și a provinciei autonome Bolzano (care a rămas stabilă). Lazio (-1,6 miliarde de euro, ceea ce în termeni reali este egal cu o reducere de 75%), urmată de Valle d'Aosta (-78% în termeni reali) a înregistrat cel mai marcat declin. Din punct de vedere sectorial însă, reducerea a implicat în principal trafic, sănătate, administrație generală, mediu, siguranță publică și securitate socială. Singurele excepții sunt sectoarele Muncii și Energie.
În acest context, există însă și câteva vești bune: „datele referitoare la ultimii ani arată un punct de cotitură: în 2019, cheltuielile administrației publice pentru investiții au crescut”, subliniază Intesa. O contribuție importantă la cheltuielile de investiții a venit din partea întreprinderilor publice, locale și naționale: companiile participate, în special, au înlocuit parțial investițiile ratate de administrațiile publice în ultimii ani și au dat un impuls important redresării din 2019.
