După ani de încercări, Parlamento e Consiliul European au ajuns la o acord privind migrația și azilul pentru a aborda problema imigrației în masă.
Acordul prevede noi forme de solidaritate, odată cu depășirea acordurilor de la Dublin, între țările membre în timpul urgențelor migratorii și vine după criza migratorie din 2015-2016 care a pus la încercare regulile europene.
Ele sunt punctul de sprijin al acordului cinci puncte si "solidaritate obligatorie” către țările de prima sosire, precum Italia. Nu sunt impuse relocări forțate, dar acordul oferă opțiuni precum contribuții financiare de la 20 de mii de euro de persoană pentru cei care aleg să nu primească fizic migranții în țările lor. În practică, plătind vei putea evita primirea migranților pe teritoriul tău.
Relocarile migranților, efectuate anterior pe bază voluntară și temporară, vor deveni obligatorii cu cel puțin 30.000 de redistribuiri pe an între statele membre.
„Europenii vor decide cine sosește și cine poate rămâne în UE, nu traficanții”, a spus președintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen.
Președintele Parlamentului European Roberta Metsola ea a spus că este „foarte mândră” de acord. „Nu subestimăm riscul pe care ne-am fi asumat dacă nu am fi ajuns la acest acord”, a spus el. „Trebuie să sperăm că statele membre se vor simți mai puțin înclinate să reintroducă controalele interne, deoarece afluxul este în acest moment gestionat la frontierele externe”.
Măsuri mai stricte
Pachetul de cinci regulamente, care va fi acum supus aprobării finale de către Parlament și Consiliu, include măsuri mai riguroase pentru controlul sosirii migranților pe teritoriul Uniunii Europene.
Actele legislative acoperă diferite faze ale managementului migrației, de la evaluarea migranților care tocmai au ajuns în Uniunea Europeană până la procedurile de solicitare a azilului și cooperarea dintre statele membre, inclusiv gestionarea situațiilor de criză.
Il proces de ecranizare la sosire, migranții, atât cei care sosesc la frontierele Uniunii Europene, cât și cei salvați pe mare în timpul operațiunilor de salvare, să fie identificați în termen de șapte zile în centre dedicate. În aceste centre, aceștia vor fi supuși controalelor de sănătate și siguranță, iar datele lor biometrice, inclusiv fețele și amprentele digitale de la vârsta de șase ani, vor fi înregistrate în baza de date Eurodac a UE.
A doua fază a procesului implică a sistem de filtrare, unde migranții care provin din țări cu un procent scăzut de cereri de azil acceptate (mai puțin de 20%) vor fi direcționați către noua „procedură rapidă”. În acest fel, toată lumea va avea posibilitatea de a obține protecție internațională și va fi găzduită în centre speciale de detenție fără acces formal pe teritoriul comunitar. Cererile vor trebui procesate în termen de trei luni, iar cei cărora nu li se acordă azil vor trebui repatriați în încă trei luni. Familiile cu copii și minorii neînsoțiți vor fi excluse din procedură, cu excepția cazului în care prezintă un risc de securitate.
20 de mii de euro pe migrant respins
Țările vor avea apoi de ales între a primi migranți sau a oferi finanțare. Regulamentul privind gestionarea migrației în materie de azil (Ramm) introduce conceptul de „solidaritate obligatorie” este prevăzută doar în situații de criză sau de război hibrid.
Pactul prevede a cota standard de 30.000 de relocari pe an, dar statele membre pot plăti 20.000 de euro pe migrant, pentru că nu i-a acceptat în țară.
Se vor face apoi contribuții de 20 de mii de euro per migrant destinat unui fond care va finanța inițiative care vizează „dimensiunea externă”, cu scopul de a reduce sosirile la frontierele Uniunii Europene. Noua Procedură Rapidă va determina eligibilitatea pentru azil și impune ca migranții să fie găzduiți în centre de detenție fără acces pe teritoriul UE.
Opoziție fermă din Ungaria
Acordul, celebrat de unii, a fost criticat de către alții, mai ales de cătreUngaria lui Viktor Orban. Acceptarea obligatorie a migranților pentru a fi redistribuiți reprezintă cea mai mare necunoscută. Guvernul ungar are respins „în forță” acordul care declară că nu va permite „nicilor migranți” să intre împotriva voinței lor. Dar, alături de Ungaria, Slovacia și alte țări din Europa de Est și de Nord vor încerca, de asemenea, să împiedice noile acorduri.
„Respingem acest pact privind migrația cu cea mai mare hotărâre, nu vom lăsa pe nimeni să intre împotriva voinței noastre. Nimeni, la Bruxelles sau altundeva, nu ne poate spune pe cine să ne lase sau să ne pedepsească pentru această alegere”, a declarat ministrul de Externe, Peter Szijjarto, contestând contribuția obligatorie pentru toate statele la mecanismul de solidaritate.
„Aprobarea Pactului este a mare succes pentru Europa și Italia, care acum va putea conta pe noi reguli pentru gestionarea fluxurilor migratorii și combaterea traficanților de ființe umane”, a declarat ministrul de Interne, Matteo Piantedosi. Chiar și țările de pe malul sudic, cum ar fi Spania și Grecia, își exprimă aprecierea pentru acordul privind Pactul privind migrația, poziționându-se printre cei care împărtășesc în mod favorabil noua inițiativă.
„Nu este perfecțiunea, este totuși un compromis, dar tabăra pro-europeană poate arăta că este concretă”, a spus Roberta Metsola.
„Migrația este o provocare europeană care necesită soluții europene”, a explicat el von der Leyen într-o notă. Statele membre de la frontierele noastre externe trebuie să gestioneze migrația ilegală, ceea ce pune adesea sub presiune protecția lor la frontieră. Pactul va asigura un răspuns european eficient, asigurând că statele membre împărtășesc eforturile într-un mod responsabil. Și îi va proteja pe cei care au nevoie”.
ONG-urile dezamăgite
Dezamăgire și din partea ONG-urilor care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acord, spunând că noul pact ar putea duce la o creștere a numărului de decese pe mare și la reducerea standardelor umanitare.
„Noul Pact UE legalizează abuzul de frontieră și va provoca mai multe morți pe mare – au declarat într-o declarație comună ONG-urile Sea Watch, Sea Eye, Maldusa, Mediterranea Saving Humans, Open Arms, Resq People saving People, AlarmPhone, Salvamento maritimo himanitario și SOS Humanity -. Rezultatul negocierilor legitimează status quo-ul la frontierele externe ale Uniunii Europene, unde violența și respingerea sunt practici zilnice.”
Reforma, spune el Amnesty International, va „reduce legislația europeană în materie de azil cu zeci de ani înapoi” și va duce la „suferințe umane mai mari”. „Pactul nu sprijină în mod concret țări precum Italia, Spania sau Grecia și, în loc să prioritizeze solidaritatea prin relocări, statele vor putea pur și simplu să plătească pentru a consolida frontierele externe sau pentru a finanța țări din afara UE”.
Cuvintele dure ale Stephanie Pope, expert înONG-ul Oxfam: „Uniunea Europeană a decis să crească detenția, inclusiv a copiilor și familiilor în centre asemănătoare închisorii. De asemenea, a trântit ușa în fața celor care solicită dreptul la azil, introducând proceduri cu standarde mai scăzute decât cele actuale”.
