Acțiune

Mediobanca: industria vinului în raze X

În ajunul Vinitaly, târgul dedicat enologiei italiene din 25 până în 28 martie de la Verona, Mediobanca publică datele privind perioada de cinci ani 2006-2010 ale principalelor companii naționale și ale celor internaționale listate la Bursă - A Iese o imagine liniştitoare, cu cifra de afaceri în creştere, îmbunătăţirea calităţii şi perspective bune pentru 2012.

Mediobanca: industria vinului în raze X

Un studiu complet al sectorului vinicol italian, cel realizat de centrul de cercetare Mediobanca, care evidențiază modul în care cifra de afaceri a principalelor companii italiene a crescut în perioada de cinci ani 2006-2010, precum și profitul net și nivelul de ocupare. În ceea ce privește perspectivele, reiese că 93% dintre cei intervievați se așteaptă să nu sufere o scădere a vânzărilor în 2012, în timp ce 60% sunt chiar încrezători că vor depăși o creștere de 3%. Analiza vizează și principalele companii internaționale listate la Bursă.

Sondajul este împărțit în două secțiuni. Prima se referă la 107 companii pe acțiuni italiene de top care operează în sectorul vinului. Acestea sunt toate companiile italiene care au avut în 2010 o cifră de afaceri, favorizând cifra consolidată acolo unde este disponibilă, de peste 25 de milioane de euro. Agregatul acestor companii evidențiază în 2010 un capital investit de 5,2 miliarde euro și un volum de vânzări de 4,5 miliarde; rata estimată de reprezentativitate este egală cu 53,9% atât în ​​ceea ce privește producția (evaluată în 2010 la aproximativ 8,3 miliarde de euro), cât și exporturi (echivalente cu 3,9 miliarde de euro). Studiul are în vedere rezultatele bilanţului pentru perioada 2006-2010 integrate cu interviuri cu companii care vizează evaluarea soldurilor finale pentru anul 2011 şi a aşteptărilor pentru anul în curs. A doua secțiune se referă la analiza în perioada 2001-2010 a situațiilor financiare ale celor mai mari 15 companii internaționale listate. (cu cifra de afaceri de peste 150 milioane euro în 2010) și dinamica din ianuarie 2001 până la mijlocul lunii martie 2012 a indicelui bursier mondial al principalelor crame listate; în prezent acoperă 45 de companii tranzacționate pe 20 de burse (nu este inclusă cea italiană) a căror capitalizare, la data finală, era egală cu 18,9 miliarde de euro. Un total de 15 companii au încheiat anul 2010 cu venituri de 9,8 miliarde de euro și un capital investit de 13,9 miliarde de euro.

Sinteză
Principalele aspecte care reiese din analiză sunt următoarele.
Principalele companii italiene (datele bilanțului final 2006-2010):

- Cresterea veniturilor 2010 egal cu 4,3% fata de 2009, cu o revenire a nivelurilor inregistrate in 2008; creștere semnificativă pe piețele externe (+8,2%), modestă pe cele interne (+1,0%); vânzările naționale rămân la niveluri apropiate de cele din 2006, după ce au stagnat între 2007 și 2008 și au scăzut în 2009; cei de peste graniță au căzut înapoi abia în 2009 și în 2010 au atins maximul perioadei; creșterea veniturilor totale este sub cea a industriei prelucrătoare italiene (+8,2%), dar în concordanță cu cea a industriei băuturilor (4,7%) și a sectorului alimentar în ansamblu (+3,9%);

- Recuperarea continuă a profitabilității operaționale înapoi la nivelurile din 2007, dar tot mai mici decât maximul din 2006: Luni pe cifra de afaceri la 5,6% în 2010 de la 4,8% în 2009, 4,9% în 2008, 5,7% în 2007 și 6,7% în 2006; rezultatul actual și-a revenit și în 2010, ajungând peste nivelurile din 2007 datorită reducerii în continuare a cheltuielilor financiare nete (-21,4% față de 2009) ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor în prezența unei sume de datorii financiare substanțial neschimbate (+0,6%). ;

- Creșterea profitului net care ajung la 138 milioane, maximul pentru perioada de după 124 milioane a anului 2006, influențat însă de încasări din operațiuni extraordinare egale cu 43 milioane; net de companiile implicate, rezultatul depășește în continuare 105 milioane, aproape dublându-se de la 67 în 2009; roe a fost de 2010% în 5,9 (4,7% excluzând tranzacțiile extraordinare menționate anterior), în creștere față de 3% în 2009, dar sub nivelul companiilor din sectorul băuturilor (9,3%);

- Nouă recuperare în schimbul capitalului total ocupat (roi) după o scădere prelungită: 5,4% în 2010, 4,6% în 2009, 5,2% în 2008, 6,1% în 2007, 6,8% în 2006; cifra din 2010 este, de asemenea, sub cea a companiilor din sectorul băuturilor (9,7%);

- Structura solidă a capitalului, cu un raport între datoria financiară și capitaluri proprii mai mic de unu (82,5%), o îmbunătățire față de 2009 (85,6%) după ce a atins nivelul maxim în 2008 (96,6%);

- Creștere ușoară a nivelului de ocupare din 2006 (+1,7%), față de schimbările negative marcate de companiile din sectorul băuturilor (-2,5%) și de industria prelucrătoare italiană (-5,1%), chiar dacă ultimul an înregistrează o ușoară scădere (-0,5%);

- Creșterea investițiilor în 2010 (21,8%), dar la niveluri cu peste 20% mai mici decât maximul atins și pentru această cantitate în 2006;

- Pierderea progresivă a competitivității din 2006, cu valoarea adăugată pe cap de locuitor în creștere cu 3,9% și costul forței de muncă pe angajat cu 16%; incidența acestora din urmă asupra primelor a crescut de la 46% în 2006 la 52% în 2010, chiar dacă în ultimul an s-a înregistrat o creștere semnificativă a valorii adăugate unitare (+8,1%) față de cea a costurilor cu forța de muncă (+3,9%); industria băuturilor, în schimb, a confirmat în 2010 niveluri de competitivitate mai bune și neschimbate față de 2006 (costul forței de muncă pe valoarea adăugată egal cu aproximativ 45%);

- Rentabilitatea mai mare a capitalului pentru companiile necooperante sub control italian, care obțin un ROI de 6,8% în 2010, în creștere de la 5,8% în 2009, în timp ce cooperativele obțin un nivel hotărât mai scăzut de 2,5% în 2010, în scădere marginală față de 2,6% din 2009; comparativ cu 2006, RO scade atât pentru Spa-uri (-13,9%), cât și pentru cooperative (-46,8%) care au suferit o scădere drastică a profitabilității operaționale din 2009 (lun pe cifra de afaceri la 1,9% în 2010 de la 3,3% în 2006) și a cel net (icre de la 6,2% în 2006 la 0,2% în 2010); ponderea cooperativelor în agregat a scăzut între 2006 și 2010: cifra de afaceri de la 39,9% la 37,9%, marjele industriale de la 19,5% la 12,5%, 23,5% la 0,5% rezultatul net; pe de altă parte, ponderea ocupării este în creștere, de la 34,6% la 35,1%;

- Producători de vin spumant în 2010 au confirmat rezultate mai bune decât celelalte crame, atât în ​​ceea ce privește rentabilitatea capitalului (roi: 6,3% față de 5,2% în 2010), cât și structura capitalului (datoria financiară la 39,1% din capitalul investit față de 46,2% a altor producători) .

Principalele companii italiene (date din chestionar, rezultate preliminare 2011 și așteptări pentru 2012):

- Creșterea cifrei de afaceri (+9,2%), mai ales datorită componentei de export (+11,5%), cu o revenire mai moderată pe piața internă (+7,1%); în 2011, vânzările externe au depășit nivelul de dinainte de criză cu 15,6% (2008), la fel ca și vânzările interne, deși cu doar 3,8%; 2011 marchează o scădere a investițiilor, în scădere cu 19,1% față de 2010, în principal datorită scăderii cooperativelor (-31,6%) față de cele necooperative (-5,7%);

- Creșterea etichetelor reprezentând cea mai calificată producție (vinuri grozave, Docg, Doc) a crescut de la 44,5% în 1996 la 52,5% în 2012; trendul mediu dintre dinamica cooperativelor, care a trecut de la 39,1% la 52,5%, și cea a Stațiunilor Balneare care s-a deplasat marginal, dar în sens invers (de la 54,4% la 52,2%); dinamica etichetelor DOC a fost deosebit de contrastantă, a căror pondere a scăzut de la 39,6% la 30% pentru Spa-uri și a crescut de la 33,7% la 41,3% pentru cooperative;

- Prevalența canalului de distribuție reprezentat de comerțul cu amănuntul la scară largă (Gdo) care absoarbe 42,8% din producție și afectează mai intens cooperativele cu 55,9% față de celelalte care se ridică la aproximativ 38% (puțin mai mult decât suma celorlalte două canale ho.re.ca și baruri de vin); pe piețele externe predomină cifra intermediarului exportator (83,9%) a cărui incidență este mai limitată pentru cooperative (76%) care pot conta pe o rețea mai extinsă de proprietari (9,6%);

- Preconizat pentru 2012: 93% dintre respondenți se așteaptă să nu sufere o scădere a vânzărilor; 59% sunt optimiști, cu așteptări de creștere peste 3%, în timp ce restul de 34% exprimă așteptări stabile (modificarea vânzărilor între zero și +3%); 3% au așteptări ușor de urs (modificarea vânzărilor între zero și -3%), în timp ce doar 4% se așteaptă la reduceri de vânzări de peste 3%; așteptările nenegative pentru 2012 privesc cooperativele mai mult decât celelalte (95,8% față de 90,9%); așteptările pentru exporturi sunt și ele pozitive: peste 94% dintre cei intervievați se așteaptă ca acesta să crească în 2012, cu 55,7% prognozând rate de creștere peste 3%; pe pietele externe, asteptarile non-bearish ale companiilor necooperante sunt predominante (95,4% fata de 91,3%).

Principalele companii internaționale listate (date bilanțului final 2001-2010):

- În 2010, cifra de afaceri a scăzut ușor pe 2009 (-1,3%), în timp ce marjele industriale arată o scădere, dar rămân la niveluri ridicate (lun pe cifra de afaceri la 17,6% după 18,8% în 2009, maximul deceniului); venitul net urcă înapoi la 8,7% din cifra de afaceri după 3 ani de rezultate modeste sau negative (1,3% în 2009, 3,5% în 2008 și negative în 2007); ameliorarea din 2010 pare a fi legată de reducerea cheltuielilor nete de natură nerecurente care a fost de 5,7% în 2010, după ce a ajuns la 11,6% în 2009; icre în 2010 s-au stabilit la 12,3%, încă departe de nivelurile din 2004-2006;

- Structura financiară în 2010 a înregistrat un raport între datorii financiare și capitaluri proprii egal cu 77,2%, o reducere bruscă față de 101,7% în 2009 și 111,9% în 2008; eliminând capitalul propriu al imobilizărilor necorporale vizibile, în mare parte fondul comercial provenit din achiziții, există un raport între datorii oneroase și capitaluri proprii egal cu 182,6%, o reducere marcată față de ultimii doi ani (2009: 285,3%, 2008: 480,2%);

- Procesul de raționalizare continuă lansat de multinaționalele vitivinicole începând cu perioada de doi ani 2005-2006 (anii ultimelor fuziuni importante), mai întâi pe impulsul unui context competitiv deosebit de provocator, apoi în fața crizei globale; in decembrie 2011, Foster's Group a fost achizitionat de catre Sud-African SabMiller dupa ce a finalizat, in luna mai precedenta, un proces de reamenajare industriala care a dus la scindarea activitatilor vitivinicole detinute de Treasury Wine Estates; capitalul investit în 2009 a revenit la nivelurile din 2002 (aproximativ -3 miliarde euro față de maximele din 2004), forța de muncă a scăzut cu aproximativ 11.000 de unități față de 2002 (-26,5%); fondul comercial a scăzut, de asemenea, puternic (-32,6%% față de 2006), în principal din cauza deprecierii și vânzărilor de active;

– Agregatul ascunde tendințe de vânzări inegale: pe de o parte marele dinamism al Yantai (+19%), care confirmă o rată de creștere de două cifre a cifrei de afaceri neîntreruptă din 2003, și al producătorilor de șampanie (+15,1% Laurent Perrier, +14,6% Vranken Pommery pe un pe bază similară și +10,5% Lanson-BCC); pe de altă parte, a existat o contracție a unor operatori mari (-1% Constellation, -5,4% Foster's pe o bază constantă);

- Cele mai recente rapoarte intermediare în 2011 indică o ușoară scădere a cifrei de afaceri (-4,1%) determinată de scăderea mare raportată de Constellation Brands (-22,6%) ca urmare a vânzării afacerilor din Australia și Marea Britanie; pe o bază similară, modificările s-ar inversa (+6,2% pentru total și +2,5% pentru compania din SUA); dinamica chinezilor Yantai, a chilianei Vina Santa Rita și a sud-africanului Distell a fost plină de viață (respectiv: +23,6%, +22% și +15,9%);

- Din ianuarie 2001 indicele bursier mondial pentru sectorul vitivinicol a crescut cu 149%; în aceeaşi perioadă bursele mondiale au înregistrat o creştere modestă de 20;

- Valoarea bursieră dintre acțiunile care compun indicele, dintre care niciunul nu este italian, puțin peste 35% sunt companii chineze și puțin sub 20% sunt nord-americane; urmată de Australia cu 12%, Chile cu 9%, Franța cu 6% și Spania cu 2%; restul este reprezentat de un amestec de companii din diferite țări, dintre care cea mai mare este South African Distell;

– În comparație cu bursele mondiale, trebuie reținut că cramele nu sunt prezente în toate principalele centre financiare (de exemplu, lipsa unor actori majori în Marea Britanie); cea mai bună performanță a stocurilor de vin (în termeni relativi, adică net de dinamica burselor naționale) a fost realizată în Franța (+164%) și America de Nord (+76%), urmate de Spania (+5%) în timp ce în alte producătorii de vin din țările au avut performanțe mai mici decât bursele în ansamblu, marginal în Australia (-2%), mai consistent în China (-24%) și Chile (-53%).

cometariu