Noua lege electorală este pe rampa de lansare și aterizează în Cameră marți în Cameră: vom vota miercuri cu ședințe egale de noapte. „Vom aduce un text bun, coerent și rațional – a spus raportorul Emanuele Fiano (Pd) – Suntem în linia finală: lucrarea s-a finalizat în esență cu aprobarea maxi-amendamentului meu care conține corpul legii electorale. ".
În ultimele zile reforma a suferit schimbări importante. Față de textul pe care Pd, Forza Italia și Movimento 5 Stelle găsiseră primul acord, liderii listei blocați au fost săriți și circumscripțiile uninominale au fost reduse de la 303 la 225. Acestea sunt ultimele știri care au ieșit din dezbatere. din ultimele zile în comisia de Afaceri Constituţionale la Cameră. Cu acest text, Italia alege definitiv sistemul proporțional cu tot ce urmează: abia după vot, și nu înainte, se va putea ști cine va guverna și cu ce majoritate. Ceea ce nu ajută la guvernare decât dacă doar unul dintre marile partide prevalează asupra celorlalte, dar acesta este un scenariu care nu poate fi prevăzut momentan. Bariera de 5% pentru partidele mici este pozitivă, clară și fără ezitare: va forța formațiunile minore să se unească înainte de a merge la vot. Cu condiția să nu existe schimbări care să nu poată fi prevăzute în acest moment: înțelegerea dintre Fi, Lega, M5S și Pd ar trebui să fie de bun augur.
NOUL SISTEM DE DREPT
Noua lege - care este inspirată de cea germană, dar se deosebește de aceasta în mai multe puncte substanțiale - prevede un model în întregime proporțional, în care însă locurile sunt repartizate parțial cu circumscripții uninominale (adoptate în general în sistemele de vot majoritar) și parțial cu liste multinominale (tipic sistemelor proporționale).
COLEGII SI DISTRICTII
Italia (excluzând Trentino Alto Adige, unde Mattarellum va fi folosit în continuare) este împărțită în 225 de circumscripții uninominale (unde fiecare partid va prezenta un singur candidat) și în 28 de circumscripții plurinominale (fiecare cu liste de 2-3 nume pentru fiecare). Meci).
VOT UNIC
Alegătorii pot exprima o singură preferință, care se aplică atât candidatului din circumscripția uninominală, cât și listei aferente acestuia în circumscripția plurinominală. Prin urmare, votul separat nu este permis, care este în schimb unul dintre elementele caracterizatoare ale modelului german. În practică, cu același vot alegătorul alege candidatul din circumscripția sa și partidul asociat acestuia. Dacă nu-i place partidul, va trebui totuși să îl voteze pentru a promova candidatul preferat. Dacă nu-i place candidatul, va trebui totuși să-l voteze pentru a nu renunța la partidul lui favorit. Acest mecanism, diferit de ceea ce prevede sistemul german, anulează efectul majoritar și accentuează caracteristica pur proporțională. De aici riscurile de neguvernabilitate viitoare.
CINE ESTE ALES
După alegeri, voturile sunt numărate în toată Italia și, pe baza procentului, se stabilește câte locuri are fiecare partid. Atenție: acest calcul trebuie făcut atât la nivel național, cât și la nivel raional. Primul rezultat ajută la înțelegerea câți parlamentari are fiecare partid, în timp ce al doilea determină ce candidați sunt aleși.
De altfel, în fiecare circumscripție, partidele întocmesc un clasament: primii care sunt aleși sunt câștigătorii circumscripțiilor, urmați de numele incluse în lista blocată.
BUTOIUL LA 5%
În fine, cel mai controversat aspect: pragul de 5 la sută. Practic, partidele mici care obțin până la 4,9% din voturi rămân în afara Parlamentului și partidele mai mari obțin, în consecință, o primă, deoarece mandatele obținute de cei care rămân sub prag sunt împărțite. Nu vorbim de firimituri: în Germania, de exemplu, acest mecanism permite Cdu-ului să treacă de la 41 la 49% din locuri.
Modelul german prevede însă și o formă de protecție a formațiunilor politice minore, admițând al Bundestag chiar și partidele care – deși nu au ajuns la 5% – au câștigat cel puțin trei circumscripții uninominale. Normă care nu este prevăzută în proiectul de reformă italian.
