Acțiune

Muncă și Fiscalitate, două noi provocări pentru Guvern

Consiliul de Miniștri de ieri a discutat despre reforma pieței muncii și proiectul de lege de abilitare a reformei fiscale - Iată toate noutățile despre calendar și măsuri: articolul 18, contracte, plase de protecție socială, dar și beneficii cadastrale și venituri.

Muncă și Fiscalitate, două noi provocări pentru Guvern

Interminabilul Consiliu de Miniștri de ieri a dat startul unei noi etape decisive pentru acțiunea Guvernului. După ok final la liberalizări, echipa lui Mario Monti se confruntă cu alte două măsuri vitale pentru credibilitatea sa internațională: reforma muncii e delegare fiscală

Prima intervenție este cu siguranță cea mai delicată și riscă să arunce în aer echilibrul precar pe care se bazează majoritatea parlamentară, creând fracturi periculoase în cadrul Partidului Democrat. Executivul a aprobat un text general care îi va permite profesorului să călătorească în China cu ceva concret în mână. Totodată, prevederea nu a fost blindată și rămân posibile unele modificări în Cameră, unde va ajunge ca un proiect de lege obișnuit. Cu privire la cea mai controversată problemă – modificarea articolului 18 – premierul a reiterat însă împreună cu ministrul Fornero că nu intenționează să dea înapoi. 

În ceea ce privește proiectul de lege de abilitare a reformei fiscale, ieri CDM și-a amânat aprobarea, limitându-se la o examinare prealabilă. În acest caz, acordul asupra conținutului este mult mai puțin problematic, dar rămân zone mari de incertitudine asupra modalităților și timpilor de implementare. Pentru a grăbi undă verde, ideea câștigă teren în rândul bocconenilor să nu scrie un nou text, ci pur și simplu să modifice delegația emisă de guvernarea precedentă, încă blocată în Parlament.  

Cu toate acestea, ar trebui să existe un singur punct comun între cele două puteri: reorganizarea scutirilor fiscale. Pe de altă parte, lipsesc capitole mult mai importante avute în vedere de către Berluscone, precum anularea Irapului și reducerea cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice de la cinci la trei.

Acum să vedem care sunt măsurile fundamentale cuprinse în cele două prevederi discutate ieri în CDM.

REFORMA MUNCII

- Articolul 18. Reintegrarea este prevăzută numai în cazul concedierilor discriminatorii. Pentru concedierile dictate din motive economice, in cazul in care judecatorul considera invalid motivul invocat de societate, va ajunge doar despagubire, variind de la minim 15 la maxim 27 de luni. În cazurile de concedieri disciplinare, dacă lucrătorul poate dovedi nevinovăția sa, judecătorul va putea alege între două variante: reintegrare sau despăgubire simplă, care și în acest caz nu poate depăși 27 de luni. Teama sindicatelor este că firmele ar putea profita de noua reglementare concediind din motive „fals economice”, în condițiile în care nu ar putea fi obligate în orice caz să reintegreze angajații. Pentru a-i liniști pe partenerii sociali, Executivul a stabilit că dacă demiterea economică va fi considerată „instrumentală” de către judecător, va fi posibilă și reintegrarea. „Se acordă o atenție deosebită intenției de evitare a abuzurilor”, se arată în comunicatul Guvernului, care intenționează să introducă și o „procedură procesuală abreviată pentru litigiile privind concedierile”.

- Contracte: de la ucenicie la angajare. „Contractul de subordonat permanent devine cel care domină asupra celorlalți”, a explicat Fornero. Cu o cotă de 1,4% la contractele pe durată determinată, precaritatea lucrătorilor se va scumpi pentru companii, care însă, în caz de stabilizare, vor putea recupera o parte din aceste costuri. Pentru a intra în lumea muncii, viaticul principal va fi contractul de ucenicie. La sfarsitul termenelor, rascrucea: firma va putea alege daca incheie relatia cu ucenicul sau il angajeaza pe perioada nedeterminata. În caz de neconfirmare, „ne dorim ca acea perioadă să merite ceva pentru el – a spus din nou Fornero -. S-ar putea gândi la o certificare a competențelor profesionale”. În plus, companiile nu vor mai avea voie să ofere tinerilor contracte de stagiu neplătite.

- Amortizoare sociale, noutatea este ASPI. Asigurările sociale pentru angajare vor înlocui treptat toate formele de mobilitate și vor deveni complet operaționale în 2017. Se va aplica tuturor angajaților cu contracte pe durată determinată, dar pentru a fi eligibil va trebui probabil să aveți cel puțin doi ani vechime în asigurare și 52 de ani. săptămâni de lucru în ultimii doi ani. Alocația maximă va fi de 1.119 euro brut pe lună, cu o reducere de 15% după primele șase luni. Durata standard a tratamentului va fi de 12 luni: doar pentru cei peste 55 de ani se va ajunge la 18 luni. Cota contribuției ar trebui să fie de 1,3% (2,7% pentru lucrătorii precari). 

- Acordurile de exodReforma „creează un cadru legal pentru exod” a muncitorilor în vârstă, ” cu costuri suportate de angajatori – continuă comunicatul de la Palazzo Chigi – În acest scop, companiile au dreptul să încheie acorduri cu cele mai reprezentative sindicate, menite să încurajeze exodul lucrătorilor în vârstă”.

- Fondo de solidaritateSe înființează un fond de solidaritate pentru protecția lucrătorilor din sectoarele neacoperite de fondul extraordinar de concediere. „Reforma prevede păstrarea și extinderea fondului de concediere – explică Guvernul – care  oferă o subvenție salarială în cazul unei reduceri a timpului de muncă într-o situație economică nefavorabilă”.

DELEGAREA FISCĂ

– Fondul impozitului pe venitul persoanelor fizice. Veniturile provenite din lupta împotriva evaziunii și din reorganizarea concesiunilor vor intra într-un fond destinat unei eventuale scutiri de taxe.

 - Revizuirea veniturilor cadastrale. Nu este prevăzută o creștere a taxei generale (cota va scădea pe măsură ce veniturile cresc), totuși se vor revizui criteriile pe baza cărora să se calculeze venitul cadastral, în special prin înlocuirea metrilor pătrați cu numărul de camere ca unitatea fundamentală de măsură. Pentru stabilirea noilor chirii vor fi luate însă în considerare și alte aspecte mai greu de determinat, precum calitatea diferită a zonelor în care se află clădirile. Prin urmare, operațiunea ar putea necesita în total câțiva ani de muncă.  

- De la IRES la IRI. Impozitul pe profit va fi înlocuit cu noul impozit pe profit. Practic, veniturile profesioniștilor și micilor întreprinzători vor fi supuse Irpef, care este un impozit progresiv, adică crește pe măsură ce veniturile cresc. Ires, în schimb, avea o rată fixă ​​de 27,5%. 

- Beneficii de tăiere. Este probabil cea mai delicată și complexă întrebare dintre cele cu care Guvernul va trebui să se confrunte după aprobarea delegației. În raportul tehnic se precizează că, „hotărând oportun să renunțe la tăierile liniare, se impune identificarea selectivă a măsurilor care pot fi intervenite”. Unele sunt considerate „intangibile”, precum cele prevăzute de Constituția noastră sau de sistemul juridic comunitar. Se urmărește, așadar, reducerea „cele mai învechite cheltuieli fiscale, mai puțin în concordanță cu structura sistemului fiscal, cele care vizează un număr redus de beneficiari, cele de sume unitare modeste”.

- Disputele. Se are în vedere utilizarea procedurilor extrajudiciare pentru soluționarea micilor dispute pentru a accelera litigiile care intră în competența comisiilor fiscale. Concilierea judiciară ar putea fi extinsă și la faza de apel și la hotărârea de revocare.

- Taxa carbon. Încasarea unor accize mai mari asupra producătorilor de combustibili fosili pentru finanțarea dezvoltării surselor regenerabile.

- Pedepse penale mai severe. Evaziunea fiscală nu va avea relevanță penală, dar pentru evaziune pedepsele vor fi revizuite după criterii de „predeterminare și proporționalitate” a comportamentului.

cometariu