PROPRIGOL LUI MONTI CARE CRITIQUEZA DEMOCRATIA LUI GRUNDGESETZ
Reacțiile clasei politice germane la interviul premierului italian, Mario Monti, cu săptămânalul Der Spiegel nu au întârziat să apară. Între duminică și luni, reprezentanți marcanți ai majorității guvernamentale precum și ai opoziției, până acum mereu plini de complimente pentru fostul comisar european pentru concurență, au criticat dur declarațiile acestuia.
Sub acuzație se află în special un pasaj din interviul lui Monti, care ar fi avertizat statele europene împotriva recurgerii excesive la votul parlamentelor pentru aprobarea măsurilor de combatere a crizei datoriilor suverane. „Dacă guvernele s-ar lăsa complet legate de deciziile propriilor parlamente, fără a-și menține propria marjă de manevră, scindarea Europei ar fi mult mai probabilă decât integrarea ei mai strânsă”, ar fi spus premierul, făcând aluzie poate la practica integral germană de a lăsa să fie întotdeauna Bundestag-ul, Parlamentul federal, să se exprime din când în când asupra fiecărei măsuri ce urmează a fi aprobată la nivel european.
De la liderul adjunct al grupului SPD în Bundestag, Joachim Poß, a venit cel mai clar răspuns: „Cultura parlamentară a Italiei în anii nefericiți ai lui Berlusconi trebuie să fi suferit foarte mult”, a spus el, vorbind pentru ziarul Rheinische Post. Din paginile lui Welt, secretarul general al CSU bavarez, Alexander Dobrindt, a vorbit despre un „atac la democrație” și a adăugat apoi: „Dorința de a avea banii noștri îl determină pe domnul Monti să facă propuneri nedemocratice”. Răspunsul uneia dintre noile fețe ale CDU-ului doamnei Merkel, Michael Grosse Bröhmer, este similar, potrivit căruia „Monti poate are nevoie de o declarație clară din partea Germaniei, că nu avem intenția de a desființa democrația noastră pentru a finanța datoria publică italiană” . Nervi pe cap și pentru mulți liberali, care au reacționat indignați la avertismentul, care pentru unii aproape a sunat ca șantaj, de la premierul italian.
Premierul, în mod normal foarte precaut când vine vorba de a critica alegerile Berlinului, poate nu și-a dat seama că a atins o latură foarte delicată a patriotismului german, altfel slab. Mândria de maturitatea atinsă de propria democrație în ultimii șaizeci de ani, inclusiv limitele puse de Curtea Constituțională din Karlsruhe asupra discreției Guvernului în chestiuni europene, nu sunt tocmai un subiect de conversație ca oricare altul. Nemții au un respect profund față de Curtea Constituțională și nu le plac glumele menite să-i reducă rolul și importanța. Riscul conținut de astfel de glume este să alimenteze noi tensiuni, tocmai într-un moment în care germanii începuseră deja să perceapă încercarea lui Mario Monti de a se poziționa ca un interlocutor inconfortabil pentru cancelarul Merkel într-un mod nu prea liniştitor.
Un răspuns indirect lui Monti a venit ieri și de la președintele SPD, Sigmar Gabriel, care ar avea în vedere să includă în programul electoral al partidului său propunerea a doi economiști - dintre care unul, Peter Bofinger, face parte din consiliul de administrație al partidului său. experți economici ai executivului – potrivit cărora ar fi admisă o responsabilitate comună pentru datoriile publice ale statelor membre, cu condiția ca constituția germană să fie modificată în consecință și poporul german să își spună cuvântul la referendum. Revenind la metoda interguvernamentală pură, în care doar guvernele europene decid și Parlamentele ratifică cu supunere, nu este nici în inimile germanilor.
