Există viață după Compact fiscal? Judecând după ce s-a întâmplat de la Cancelarie în ultimele zile, poate că da. Aprobarea lui pact bugetar de către Consiliul European din 30 ianuarie a fost exact ceea ce cancelarul german a vrut să arate restului lumii că zona euro este serioasă de data aceasta. Pe de altă parte, acest nou tratat internațional nu poate fi suficient nici pentru Germania.
Nu este suficient pentru că, în calitate de președinte al Bundestag Norbert Lammert (CDU) și șeful Bundesbank Jens Weidmann, nu există nicio certitudine că înăsprirea draconiană a parametrilor va avea un alt rezultat decât Pactul de stabilitate și creștere (SGP), care a fost încălcat și în vremuri nebănuite de Berlin. Noile reguli sunt de fapt reguli de drept internațional convenite între statele din zona euro și unele state membre ale UE și nu este de natură să confere noi competențe instituțiilor UE. Acesta este motivul pentru care problema ce urmează a fi rezolvată în următoarele luni va fi cea referitoare la încorporarea în tratate a unora dintre prevederile prezente în Compact fiscal.
Având în vedere obstacolele legale și politice din calea unei operațiuni de acest tip, este de fapt de presupus că Germania va încerca să pună în aplicare noile reguli și, eventual, să creeze o competență comună în politica economică, mergând pe calea lui egal presiune, un element tipic al procedurii în vigoare de un an încoace și mai bine cunoscut drept „Semestrul European”. Pe de altă parte, Doamna Merkel va continua să sprijine achizițiile de obligațiuni guvernamentale pe piața secundară de către BCE, în timp ce exponenții germani cu siguranță nu își vor opri sprijinul pentru Mario Draghi, când vine vorba de întrebarea, la sfârșitul lunii februarie, a aprobă un nou program de refinanțare pe termen lung a băncilor.
Dupa aceea, la începutul lunii martie, după semnarea oficială a tratatului, va fi vorba de abordarea celeilalte probleme, care a redevenit actual după ce, pe 23 ianuarie, de la Berlin, Christine Lagarde, directorul FMI, l-a încurajat pe cancelar și pe ministrul său de finanțe să extinde puterea de foc a fondului de stabilizare financiară EFSF, eventual combinând-o cu ESM, vehiculul care va intra în vigoare în iulie.
Conform celor relatate ziarul la sfârșitul lunii Financial Times Deutschland, Germania, care până acum și-a exprimat daul față de creșterea alocarii fondurilor, ar fi acum gata să creeze un megafond de 1.500 de miliarde, cu condiția ca FMI să își facă partea în același timp. Dar pentru ca Fondul Monetar să acționeze, este urgent să se ajungă la un acord cu Statele Unite și țările emergente.
Doamna Merkel a mers recent în China, tocmai pentru a convinge investitorii cu ochi migdalați că alegerile făcute în ultimele săptămâni între Berlin și Bruxelles pun Bătrânul Continent pe baze mai solide. Până acum, investitorii Bric rămăseseră, de fapt, pe margine, dând dovadă de scepticism față de instrumentele de salvare pregătite în Europa.
În rest, o mare parte din ceea ce se va decide va depinde de modul în care problema restructurării datoriilor grecești va fi abordată în luna următoare. Chiar joi, ministrul de Finanțe Wolfgang Schäuble a spus că este împotriva unui tunsoare de asemenea, pentru valorile mobiliare deținute de entități publice, în primul rând BCE. Vom vedea cât timp poate fi menținută această poziție.
