Acțiune

Deglobalizarea este o oportunitate pentru porturile italiene. Studiul CDP

Globalizarea încetinește și dă naștere oportunităților pentru ca porturile italiene să fie capturate. De fapt, Italia ar putea deveni principalul hub logistic portuar între Africa de Nord și Europa continentală, dar trebuie mai întâi să consolideze competitivitatea porturilor concentrându-se pe eficiența serviciilor portuare.

Deglobalizarea este o oportunitate pentru porturile italiene. Studiul CDP

nou oportunități de profitat pentru porturile italiene. Datorită deglobalizării, ponderea comerțului internațional asupra PIB-ului mondial este în scădere, iar fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare se reduce, schimburile comerciale devenind „regionalizate”. În Marea Mediterană se dezvoltă o cooperare economică care s-ar putea traduce în a oportunitate pentru sistemul portuar italian. Italia, de fapt, ar putea deveni principala hub logistic portuar între Africa de Nord și Europa continentală dar trebuie mai întâi consolidarea competitivității aeroporturilor concentrându-se pe eficiența serviciilor portuare, consolidarea infrastructurilor pentru intermodalitate și dezvoltarea zonelor portuare interioare și transformarea ecologică. Aceasta este ceea ce reiese din ultimul brief al analistului CDP intitulat „Deglobalizarea și Marea Mediterană: ce rol are Italia?”.

Raportul în detaliu

Raportul arată un progres reducerea ponderii comertului international asupra PIB-ului lume, atribuibil într-o măsură semnificativă epuizării procesului de fragmentare a lanțurilor valorice globale. În esență, producția mondială nu continuă să fie împărțită între companii situate în diferite țări, ci, dimpotrivă, arată semne de revenire la o concentrație mai mareîn interiorul granițelor naționale. Acest lucru a dus, drept consecință, la faptul că unii noduri de schimb pe calea lanțurilor de aprovizionare, au progresiv slăbit Pe parcursul anilor. O defalcare care are a redus numărul de tranzacții transfrontaliere contractarea interdependenţei dintre ţări.

Sunt doi factori principali care au generat aceste dinamici: theAmbiția Chinei de a se impune ca putere industrială din ce în ce mai puțin dependente de tehnologiile importate și de exporturi și recentul rRegândirea occidentală a dependențelor externe în lanțurile strategice de aprovizionare pentru securitatea națională. Politicile Statelor Unite și ale UE tind să favorizeze procese selective atât de reindustrializare (reshoring), cât și de relocalizare a lanțurilor de producție, cu accent pe parteneri de încredere geopolitic (friendshoring).

Spre o regionalizare a producţiei şi comerţului

Această nouă dinamică, explică analiștii CDP, ar putea duce la o regionalizare a producției și comerțului, care ar permite consolidarea cooperare economică în Marea Mediterană. Eu Țări non-europene cu vedere la țărmurile Mediteranei, acestea reprezintă o soluție excelentă pentru redefinirea lanțurilor de producție ale Uniunii Europene. Pârghiile care pot fi exploatate sunt:

  • UNA buna specializare in domenii industriale de interes deosebit pentru companiile europene din aval
  • costurile productiei mai mult conținut
  • o dotare de infrastructuri logistico-portuare în consolidare decisivă.

Toate în timp ce monitorizăm cu atențieinstabilitate economică și socială care caracterizează multe din banda din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Oportunități pentru sistemul portuar italian

Din acest punct de vedere al reorganizării balanţelor comerciale în Marea Mediterană apar noi oportunități pentru sistemul portuar italian, care poate să-și folosească propria conducere de necontestat în transportul maritim pe distanțe scurte, adică un mod de transport pe deplin în concordanță cu nevoile comerțului regional. În acest sector, Italia poate pretinde o poziție de excelență, fiind cea prima țară din Europa pentru volumul de mărfuri manipulate, cu o cotă de piață de 14% din total, înaintea Țărilor de Jos 13,5%, Spaniei 10% și Franței 7% (conform datelor Eurostat).

În ciuda locației strategice a țării noastre, este însă necesar depăşirea unor limite ale competitivităţii sistemului portuar. Potrivit analiștilor CDP, profitarea de fondurile Pnrr trebuie să acționeze și asupra patru puncte:

  • Îmbunătățirea eficienței serviciilor portuare, reducând timpii de acostare a navelor care sunt hotărât mari în comparație cu principalii concurenți (timpul mediu de așteptare în porturile italiene este de 1,34 zile față de 0,62 în Țările de Jos și 0,9 în Spania)
  • Consolidarea serviciilor și infrastructurilor pentru intermodalitate, crucială pentru revitalizarea și sortarea mărfurilor portuare. Până în prezent, doar două din cinci dintre principalele porturi italiene sunt conectate direct la rețeaua feroviară națională
  • Dezvoltați zone retroport, prin implementarea integrală a Zonelor Economice Speciale (ZES) și a Zonelor Logistice Speciale (ZLS), două instrumente cruciale pentru a încuraja investițiile și înființarea de noi afaceri.
  • Promovați eficiența aeroporturilor dintr-o perspectivă ecologică, concentrându-se în special pe călcarea la rece, adică alimentarea cu energie electrică a navelor prin electrificarea rețelei de țărm în timpul opririlor în port (la sfârșitul anului 2021, în Italia existau doar două docuri dotate cu servicii de alimentare cu energie la uscat față de 145 din Țările de Jos) , privind dezvoltarea infrastructurii pentru acostarea navelor cu GNL/dual-combustibil sau a navelor alimentate cu combustibili alternativi (amoniac, metanol, hidrogen) și privind permiterea utilizării energiilor regenerabile în port.

cometariu