Noul avertisment recent lansat de Federico Cafiero de Raho, Procuror Național Antimafia și Antiterorism, în cadrul recentei conferințe organizate de sediul Băncii Italiei din Milano și de Asociația Națională pentru Studierea Problemelor de Credit, cu privire la infiltrarea criminalității organizate tot în economia juridică şi oportunităţile oferite acesteia de răspândirea Covid-19 pandemie.
Cifra de pornire este dimensiunea pieței crimei organizate care poate fi evaluată, conform estimărilor agenției Națiunilor Unite UNODOC - Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate -, în jurul valorii de 500 de miliarde de dolari în întreaga lume, dintre care 30 în Italia, cifre care dau o idee bună despre omniprezenta acestei patologii. Cifre, care justifică și apelul Agenției către țara noastră de a nu lăsa garda jos împotriva organizațiilor mafiote italiene: de la Cosa Nostra la 'Ndrangheta, de la Camorra la mafiile din Apulia.
Cafiero de Raho, în analiza sa pleacă de la mutația genetică a mafiilor, subliniind că „inițial mafiile au recurs la metode violente pentru a controla teritoriile; de-a lungul timpului, ei și-au asumat, tot în urma răspunsului represiv al Statului, o altă fizionomie, care le camuflează caracteristicile originare. Mafiile, astăzi, stabilesc relații de putere, conduce afacerea interferând cu piața și influențând dezvoltarea acesteia; să creeze un sistem complex, în care structura militară (în sensul impropriu, referitor la muncitorii mafioți) este aproape servilă în comparație cu cea economico-antreprenorială, formată nu numai din antreprenori complice, ci și din contabili, avocați, profesioniști, care o susțin, o facilitează, o sfătuiesc”.
Cu această poză, cu siguranță nu este greu să-l accepti pe a lui definiția „burgheziei mafiote”constituită în cele din urmă dintr-o sferă de oameni structurați cultural, pregătiți profesional, aparent inserați în calea juridică. În realitate, în acest fel, „se integrează ecranul de protecție al mafiilor și acoperirea acestora, constituind interfața liniștitoare, care permite infiltrarea invizibilă a economiei juridice și a societății civile”. În cele din urmă, ne aflăm acum la ceea ce poate fi definit mai corect „mafia de afaceri decât mafia teritorială”.
Și în sprijinul acestei observații, Procurorul Național citează câteva exemple semnificative: din sechestrul de acum un an, pentru peste două sute de milioane de euro, efectuat împotriva antreprenori legați de bandele din 'Ndrangheta cu o bogăție imobiliară și o galaxie de firme, cu care au funcționat în economia juridică ca și alte subiecte economice; la operațiunea „practică” din luna mai desfășurată de Guardia di Finanza cu 91 de arestări între Palermo și Milano și implicarea subiecte cu rădăcini și afaceri mari la Milano, unde fluxuri enorme de bani au fost garantate de mafie pentru a fi spălate tot datorită complicitatei unui contabil milanez; și, în sfârșit, celor trei companii din Milano și una din Vimercate, destinatarii unui sechestru preventiv de urgență luna trecută, întrucât, potrivit rechizitoriului, ar fi gestionat o activitate complexă de spălare a banilor din profituri ilicite.
Iată de ce, în lumina acestor considerații și exemple, criza economică generată de Covid-19 oferă cu siguranță noi oportunități grupurilor criminale și mafiilor, care trebuie să investească lichiditatea abundentă de care dispun. „Sectoarele sunt cele în care mafiile s-au specializat datorită oportunităților determinate de urgențele trecute, precum companiile multiservicii (cantine, curățenie, dezinfecție), intermedierea forței de muncă, lanțul ciclului deșeurilor, firme de construcții; dar și cele care par deosebit de profitabile, precum comerțul cu echipamente individuale de protecție, precum și afacerile din turism, baruri, restaurante, hoteluri”.
Cafiero de Raho vorbește, așadar, deschis despre o pluralitate de „lumi de mijloc” cpe „relațiile simbiotice dintre actorii publici, antreprenori, operatori economici și financiari, profesioniști, actori criminali”. Instrumentele violenței și intimidării nu mai sunt folosite pentru a se infiltra în economia juridică, ci cele „de corupție sau comoditate, prin oferta de servicii ilegale, precum facturile false, care constituie mijloacele de abordare și, deci, de agregare a afacerilor sănătoase în dificultate de moment”.
Ce să faci atunci? Cafiero de Raho, în primul rând, își amintește de Convenția de la Palermo a Națiunilor Unite din 2000 împotriva criminalității transnaționale organizate și celălalt din Merida, tot al Națiunilor Unite, care a intrat în vigoare în 2005 împotriva corupției, care a pus bazele concrete pentru o întărire a cooperării judiciare internaționale și a forțelor de poliție. .
Un punct de plecare cu siguranță important și care va fi eficient și în viitor în lupta împotriva crimei organizate care nu ezită să folosească fără scrupule noi moduri de operare, cum ar fi cele oferite de monedele digitale. Un alt domeniu, în care va fi esențial să se dea substanță cu mijloace adecvate proiectelor ambițioase și provocatoare, precum înființarea unei Unități Europene de Informații Financiare (o FIU cu sediul european) și a unui organism european de supraveghere gestionat de EBA - Autoritatea Bancară Europeană. .
Pași decisivi înainte, potrivit lui Cafiero de Raho, pentru „depășirea fazei de dizarmonie care încă există între sistemele de reglementare până la punctul de a fi nevoit să vorbiți mai mult despre paradisuri de reglementare decât despre paradisuri fiscale” și pentru a asigura dezvoltarea socio-economică sănătoasă a democrațiilor noastre.
