Vorbind în calitate de guest star la conferința despre piețele financiare organizată de Kairos di Paolo Basilico la Milano, Laureatul Nobel Paul Krugman vorbește despre situația euro. Și o face cu un oarecare pesimism: „Ne-am întors într-un impas prost, văd din nou o mare incertitudine”.
Pentru Krugman programul de cumpărare nelimitat de obligațiuni dorit de Mario Draghi „este o condiție necesară, dar nu suficientă”, pentru salvarea monedei unice, măsură utilă pentru a evita o explozie a crizei, dar nu suficient de puternică pentru a rezolva problema devalorizării la rădăcină. „Problemele rămân: stagnare, șomaj și nemulțumire publică”.
Economistul american trece apoi către Germania, „în același timp cheie și principal obstacol” în calea rezolvării crizei. Într-adevăr, tocmai Germania, forța motrice din spatele economiei europene, este cea care se opune posibilității unei „politici mai expansioniste din partea BCE”: Krugman reproșează Germaniei și lipsa de flexibilitate în ceea ce privește cererile către țările debitoare, adăugând că „Spania și Grecia se străduiesc din greu”.
intrebat pe Monti, atunci, Krugman îi dedică cuvinte de stima premierului italian, „Am mare simpatie pentru Monti, este un om bun și a făcut o treabă bună, având în vedere spațiul de manevră foarte mic în care s-a aflat”, avertizând însă că „permanenţa în guvernare a unei forţe exterioare politicii ar fi un element tulburător".
