Invitații ambasadorului lui Franța in Italia Christiane masetul, (un mare prieten al Italiei chiar și în cele mai grele momente) politicieni, economiști, manageri și lideri de opinie italieni și francezi au animat ieri, în holurile Palazzo Farnese, dezbaterea promovată de plop tremurător Institutul Italia și Institutul Aspen Franța despre „Provocările suveranității și provocările geopolitice la un an după Tratatul de la Quirinale".
O încercare, nu atât de mascată, de a scoate la iveală adevărata „posture” a noului guvern italian condus de Giorgia pepeni privind viitorul Uniunii Europene și relațiile dintre statele membre într-un pasaj istoric al Uniunii care se confruntă cu urgența războiului din Ucraina și cu dificultățile unei economii aflate în dificultate deja înclinate de criza pandemică.
ITALIA-FRANTA: O ABORDERE LENTA LA ASPEN
O lucrare de „apropiere” lentă între pozițiile Elysee și cele ale Guvernului de la Roma plecând de la ceea ce unește, în ciuda tuturor, cele două țări mai degrabă decât de la ceea ce desparte. În timp ce o viziune „neo-gaullistă” a Europei națiunilor se instalează în Italia, în Franța problema suveranității este în schimb reformulată într-un context european. „Pentru francezi – spune Aspen – ar putea fi așadar relativ ușor, în lumina trecutului lor, să-i înțeleagă pe italieni, în timp ce italienii ar trebui să evite să judece poziția franceză doar pe baza pozițiilor din trecut”.
Conferință prezidată de Giulio Tremonti, președintele Comisiei de Externe a Camerei Deputaților și președintele Aspen Institute Italia și de Jean-Luc Allavena președintele Aspen Franța, la care au participat ministrul afacerilor externe Antonio Tajani, ministrul economiei Giancarlo Giorgetti, ministrul francez pentru Europa. Afaceri Laurence Boone, Claudio Descalzi, CEO al Eni și CEO al Vivendi Arnaud de Puyfontaine. O comparație „prețioasă” conform președintelui Republicii Sergio Mattarella care în mesajul său a amintit că „Contribuția institutelor de cercetare, operatorilor economici, instituțiilor academice din cele două țări este esențială pentru a da viață unei cooperări consolidate până la provocările momentului și perspectivele viitorului nostru comun pentru a explora numeroasele aspecte. a unei relații de o importanță strategică extraordinară, atât la nivel bilateral, cât și în context european și pe agenda globală”.
ITALIA-FRANȚA ÎN FAȚĂ EUROPEI DE EST, RĂZBOIUL DIN UCRAINA, CHINA ȘI MEDITERRANEA
Pe masă sunt întrebările frontului est-european și războiul din Ucraina, viitorul relațiilor cu China și noile provocări din zona mediteraneană. O atenție deosebită a fost acordată tranziției și diversificării energetice: în primul rând, sfârșitul dependenței de Rusia și noul mix de surse. Printre subiectele economice se numără problemele asociate cu o creștere constantă a prețurilor și posibilul scenariu de stagflație.
Potrivit lui Giulio Tremonti, „mesele rămân împreună cel puțin dacă au trei picioare: în tratatul de la Quirinale se adaugă o relație între Italia și Franța la cea existentă între Franța și Germania”. Pentru președintele Société Générale Lorenzo Bini Smaghi (ex BCE) importanța cooperării bilaterale crește în perspectiva unei posibile schimbări decizionale în Europa care în viitor ar putea renunța la unanimitate. „Dacă te decizi în multe chestiuni doar dacă toată lumea este de acord, are loc un transfer fictiv de suveranitate de la nivel național la cel european” explică Bini Smaghi, indicând că „sunt multe chestiuni asupra cărora Europa este chemată să decidă, de la politici energetice la politică industrială până la cealaltă problemă majoră de guvernare a Pactului de Stabilitate”.
Pentru președintele ISPI, Giampiero Massolo „relația italo-franceză este simbolizată printr-un decalaj, uneori larg și alteori îngust, care se deschide și se închide. Tratatul de la Quirinal este o modalitate de a preveni deschiderea prea mare a acestuia, dar trebuie să ne ferim de capcana complementarității”.
Potrivit lui Jean-Luc Allavena, președintele Aspen Institute France, este necesar „să se creeze condițiile pentru a îmbunătăți relația dintre Italia și Franța și cele două guverne ale acestora. Ideea acestei întâlniri a fost de a crea o relație specială între Aspen Franța și Italia pentru a ajuta relația dintre cele două țări”.
Sandro Gozi, europarlamentar Renew Europe și fost subsecretar pentru Politici Europene ne invită să fim pragmatici și să lucrăm la punctele de convergență dintre cele două țări. Este o chestiune de a alege, observă Gozi, dacă să se întoarcă la frontierele naționale sau să se construiască o capacitate de acțiune la nivel european. „Dar mai presus de toate – adaugă Gozi – trebuie să înțelegem ce vrea Meloni să facă: dacă să rămână cu Orban sau cu Franța și celelalte țări fondatoare”. Și în cele din urmă, potrivit lui Gozi, „două țări mari precum Franța și Italia nu pot depinde de inteligența personalităților care stau la Elysée și la Palazzo Chigi. În loc să facem eforturi pentru a acoperi greșelile lui Meloni în Europa, trebuie depuse eforturi pentru a o împiedica să le facă”.
