O GAFĂ ISTORICĂ: IPO-ul SEA CĂTRE „FLOP”. DIN MILAN DECOL NUMAI LITIGII JURIDICE
Hipo-ul Mării se îndreaptă, cu excepția unor întorsături senzaționale, spre a flop răsunător.
Cu cărțile acum închise, pare evident că comenzile primite de la băncile însărcinate cu plasarea sub conducerea Mediobanca sunt departe de obiectivein ceea ce priveste cantitatea si pretul.
Prin urmare, nu este greu de prezis că întâlnirea de după-amiază dintre bancheri și conducerea companiei aeroportuare din Milano va fi tulbure. Mai greu de ghicit o posibilă mișcare surpriză pentru a evita un „lean” destinat să rămână în analele burselor internaționale.
Cauza dinaintea flopului este, fără îndoială, cea senzațională dispută publică între acționarii vânzători, în primul rând Municipiul și Provincia Milano, și Fondul F2i, proprietar a 29,5% din capitalul social. Nu întâmplător Giuliano Pisapia, primarul Milanului și avocat renumit, își ascuți deja armele. „Așteptăm deznodământul final – a comentat el dimineața – Cert este că în fața acestui mare interes pentru listare, care este cel mai transparent instrument care există, dacă știrile apărute în ziare corespund realității, eu cred că cei care au încercat să perturbe piața și au făcut apeluri nefondate își vor asuma întreaga responsabilitate în caz de eșec”.
Pe scurt, potrivit primarului, vina flop-ului îi revine în totalitate F2i, care a ieșit public pe teren pentru a contesta pretențiile conducerii Sea cu ocazia road show-ului. Consilierii SEA numiți de Fond au ridicat îndoieli cu privire la tendința traficului, asupra caracterului executoriu al creanțelor de la unele companii și au contestat promisiunea unui coeficient de plată de 50%, o garanție a „un dividend mai mare decât un BTP” așa cum a promis de preşedintele Giuseppe Bonomi.
O controversă care a rezultat într-o completare la prospectul informativ în care, probabil la invitația Consob, se reține că „conform celor aflate în urma publicării prospectului, este în derulare o situație de conflict între acționarul de control, Municipiul Milano și F2i”. Un tun slăbit care poate duce la un impas devastator pentru că „ar putea da naștere – continuă suplimentul – unei divergențe de poziție a aceluiași asupra unor decizii cu caracter extraordinar supuse uneia dintre majoritățile calificate” și în consecință „ne -adoptarea de către o parte a organului corporativ competent a unor astfel de decizii, cu posibile efecte negative asupra urmăririi obiectivelor companiei și ale Grupului Sea”.
Nu este de mirare, în acest context, că o mare parte a investitorilor a fugit. Și că o mare parte dintre cei care și-au confirmat interesul, au cerut o reducere motivată de „riscul de încăierare”. Dar Sea, confruntat cu sugestiile în acest sens din partea băncilor, nu a fost nici capabilă, nici dispusă să se adapteze. Printre motivele care au determinat SEA să accelereze lansarea pe piață până în 2912, în ciuda climatului conflictual dintre acționari care nu au fost de bun augur, se numără nevoile financiare ale acționarilor publici: provincia Milano, în special, are nevoie de să strângă numerar pentru închiderea bugetului pe 2012, sub sancțiunea depășirii care, în temeiul pactului de stabilitate, va avea drept consecință imediată interdicția președintelui Guido Podestà de a candida din nou la următoarele alegeri.
AChiar și opoziția tenace a lui Vito Gamberale, președintele F2i, are o motivație financiară: Fondul a intrat în SEA pe baza unei evaluări de 1,3 miliarde față de un preț de plasament al titlurilor de valoare cuprins între aproximativ 800 milioane și 1 miliard.. IPO, așadar, era destinat să provoace o pierdere (deși teoretică) de aproximativ 100-150 de milioane. Dar acum? Dincolo de posibilele remedii financiare, rămâne realitatea unui conflict foarte serios între acționari. Este umbra unui eșec fără precedent care afectează atât Municipalitatea, guvernată de o juntă de stânga, cât și Provincia, un bastion al centru-dreapta.
Dincolo de vârtejul acuzațiilor, toată chestia miroase a o mare aproximare. Din mai multe motive:
- Fondul F2i este un partener relativ recent pentru Linate și Malpensa, care și-au negociat intrarea cu actualii administratori locali. Este posibil ca, cu acea ocazie, să nu se fi discutat despre evoluția strategică a alianței?
- Cu siguranță, nu este neobișnuit ca partenerii de seamă să se împartă pe probleme strategice. Dar bunul simț impune ca afacerea sau ruptura să se desfășoare acasă, nu în piața publică la o ofertă de acțiuni.
- Motivul care a determinat SEA să forțeze calendarul IPO pe indicațiile acționarilor publici provine din logici care nu au nicio legătură, dat fiind rezultatul final, cu interesul social. Singurul motiv al urgenței constă în întârzierile politice. Provincia Milano, printre altele, a văzut părăsită licitația pentru vânzarea pachetului controlat din Serravalle, operațiune pregătită cu ajutorul unei mulțimi (câteva zeci) de consultanți. Acum riscăm o finală în roșu.
- Piazza Affari începe să închidă un an dificil, cu o rundă de tranzacționare în cădere liberă, cu un minim istoric. Și o coadă de controverse nesfârșite. În cercurile municipale, de exemplu, există și cei care subliniază potențialul conflict de interese pentru Unicredit și Intesa Sanpaolo, în același timp contabili ai plasamentului (adică cei care trebuiau să colecteze ordinele investitorilor) și sponsori majori ai F2i, care cotarea pe listă a Mării ar fi suferit o pierdere de capital de peste 100 de milioane de euro.
- Si acum? Este puțin probabil să se ia o decizie pentru prelungirea IPO, și pentru că ruptura dintre acționari a devenit și mai profundă. Este posibil ca Provincia, ca să-și facă rost, să se resemneze cu o reducere puternică la pachetul Serravalle, cea mai recentă moștenire a achizițiilor făcute la acea vreme de junta Penati.
