Ne vedem duminica viitoare. Acolo, în teatrul San Siro îmbrăcați în picioare, Inter și Juventus se vor întâlni pentru primul față în față al sezonului, cu liderul în campionat pus la bătaie. Sâmbăta fotbalului nu a schimbat balanța, dimpotrivă le-a confirmat: câștigători nerazzurri la Genova și deci primii, bianconeri imediat în spate după ce l-au învins pe Spal. Distanțe minime, dar adevărate la ceea ce am văzut până acum, cu echipa lui Conte care, fără îndoială, a impresionat mai mult decât a lui Sarri. Lucrurile au mers și ieri în această direcție, în ciuda celui mai insidios meci, cel puțin pe hârtie, fiind cel al lui Inter. Totuși, impactul lui Marassi pe teren a fost excelent, poate cel mai bun din tot sezonul.
Scurt, rapid, perfect sincronizat de mișcări încercate și testate din nou la antrenament, nerazzurri au jucat o primă repriză grozavă, anihilând Sampdoria și terminând cu un avans de două goluri, unul cu Sensi (20’, șut deviat de Sanchez), celălalt cu însuși chilianul, bun la sprintul în ofsaid și la uciderea lui Audero (22’). Și apoi un gol anulat de Candreva pentru un ofsaid de câțiva centimetri și diverse ocazii în picioarele lui Lautaro Martinez, încă o dată pe cât de generos, pe atât de risipitor. Recuperarea a început în același mod, cu argentinianul să irosească senzațional față în față cu Audero, dar cel mai important s-a întâmplat pe măsură ce acțiunea a continuat, când Sanchez, deja avertizat, a simulat o încercare de a executa un penalty, câștigând un al doilea cartonaș galben și lăsând Inter cu 10 oameni.
Jocul s-a dat peste cap, tot pentru că Sampdoria l-a redeschis în minutul 55 cu piciorul drept al lui Jankto, aruncându-l în aer pe Marassi și speriind foarte tare pe Conte. Nerazzurri au însă așa-zisele atribute și la scurt timp după Gagliardini a marcat 3-1 (61’), gol greoi care a pus lucrurile înapoi în ordine. De atunci, blucerchiatii au continuat sa atace dar liderii s-au descurcat fără probleme excesive, luând acasă 3 puncte de aur. „Sunt mulțumit de interpretarea dată de băieți, am fost fotbalist și înțeleg că un joc 10 contra 11 poate ajunge la o echipă – comentariul lui Conte plin de mândrie. – Noi, în schimb, am continuat lupta, e o chestiune de mentalitate. Am atacat și după al treilea gol, apoi am fost buni la apărarea avantajului și acum ne bucurăm de această victorie. Golul lor după un cartonaș roșu ar fi putut ucide un elefant, dar nu noi.”
Locul întâi în clasament din nou în siguranță dar cu o Juve care rămâne atașată. De altfel, victoria asupra lui Spal confirmă foamea obișnuită pentru Scudetto, chiar dacă starea generală este încă departe de vârf. Pentru un Inter care atacă meciuri, de fapt, există o Doamnă care încă se chinuie să le pornească, chiar dacă, odată găsit comutatorul din dreapta, nu mai rămâne niciunul. Prima repriză de ieri a fost foarte obositoare, cu ritmuri lente și jocuri previzibile, cel puțin până în minutul 40. Pentru că apoi Juve s-a aprins, mai întâi apropiindu-se de conducere cu Dybala și Ramsey (super salvari de Berisha), apoi găsindu-l cu Pjanic, rezolutorul cu un șut cu piciorul drept din exterior exact ca la Brescia (45’). Avantajul i-a liniştit pe alb-negri, care au jucat fluent în repriza secundă şi au creat nenumărate goluri, aproape toate blocate de intervenţiile portarului alb-albaştrilor, cu adevărat o zi de graţie.
Până și Ronaldo părea că trebuie să renunțe, dar apoi, în minutul 78, iată lovitura de cap la un pas de la Dybala să-și reitereze toată dorința de a marca, întotdeauna și în orice caz. Pe lângă cele 3 puncte, este de remarcat și stabilitatea defensivă în ciuda absențelor, care l-au forțat pe Sarri să-l detașeze pe Matuidi ca fundaș lateral stânga. „Sunt foarte mulțumit de el – l-a aplaudat antrenorul lui Juventus. – În prima parte ne-am chinuit puțin, dar în a doua repriză ne-am descurcat bine, creând foarte mult și primind puțin. Inter? Sincer nu stiu ce sa spun, nu am vazut-o niciodata jucand, am citit ca se descurca foarte bine dar nu am avut nicio indoiala. Deocamdată mă uit la Bayer Leverkusen...”. Mai mult decât 3-0 al nemților pe terenul Augustei, însă, Sarri va fi lovit de încă o victorie a nerazzurilor, chiar dacă nu o va recunoaște niciodată, cel puțin public. La urma urmei, și Derby d'Italia se joacă așa.
