Acțiune

Industrie: 2022 în creștere, dar atenție la riscurile energetice și geopolitice

Potrivit raportului Prometeia-Intesa privind sectoarele industriale, redresarea record din 2021 s-a slăbit în ultima parte a anului. 2022 în creștere, dar atenție la riscurile geopolitice și energetice

Industrie: 2022 în creștere, dar atenție la riscurile energetice și geopolitice

2021 a fost anul redresare pentru industria prelucrătoare italiană. Indicele producției industriale a crescut cu 13,5% în primele 11 luni, apropiindu-se (-1,2%) de nivelurile din 2019, în timp ce cifra de afaceri din ianuarie până în noiembrie a înregistrat o tendință de creștere de 23% la valorile actuale, situându-se pe Cifra de afaceri este cu 9.6% mai mare decât în ​​2019. Cu toate acestea, la sfârșitul anului, din cauza reapariției pandemiei, ritmul de creștere a încetinit. În ciuda acestui fapt, creșterea ar trebui să continue și în 2022, dar riscurile geopolitice și energetice ar putea declanșa un regres. Acest lucru este certificat de cel mai recent raport privind Sectoarele Industriale semnat de Prometeia și Intesa Sanpaolo.

Cererea internă și piețele externe

Intrând în detalii, anul trecut întrebare internă a înregistrat o evoluție pozitivă în primele trei trimestre ale anului 2021, datorită impulsului din investiții (+18.1% pe bază de trend, conform datelor din Conturile Naționale). Au fost mai presus de toate cele care au avut impact investitii in constructii (+24.5% investiții în construcții pe 2020, +11.6% față de 2019) care au depășit nivelurile pre-Covid (+3.9%). Investițiile în mașini și intangibile au evoluat, de asemenea, bine (+13.6% pe bază de tendință în primele trei trimestre din 2021, +1.5% față de 2019), în timp ce o performanță mai puțin strălucitoare a fost marcată de mijloace de transport si consum (+3.8% tendință în primele trei trimestre ale anului 2021), care încă reduc un decalaj de peste 8% față de pre-Covid.

Privind dincolo de graniță, companiile italiene au reușit să obțină rezultate excelente piețele externe: exportul de produse manufacturate a înregistrat o tendință de +18.2% în ianuarie-octombrie 2021, la valori curente și +14% la prețuri constante. Niveluri mult peste nivelurile de dinainte de criză (+5% față de ianuarie-octombrie 2019), împreună cu Spania (+6%), comparativ cu +1.4% pentru Germania și -5% pentru Franța.

„Cea mai mare contribuție la creștere a venit tocmai din piețele UE, cărora le datorăm mai mult de jumătate din creșterea vânzărilor externe, deși nu au lipsit performanțe foarte pozitive în Statele Unite și Asia. Atât lanțul de aprovizionare în construcții, cât și sectoarele tipice Made in Italy au fost forța motrice. În special, sunt raportate niveluri de export cu două cifre mai mari decât cele de dinaintea Covid-XNUMX pentru Electrocasnice, Intermediare Chimice și Alimente și Băuturi”, se arată în studiul Prometeia-Intesa Sanpaolo conform căruia un factor important al creșterii cifrei de afaceri a venit și dincreșterea listelor de vânzări, accelerându-se progresiv pe parcursul anului 2021, în toate principalele economii europene. 

Diferitele sectoare 

Comparația cu nivelurile anterioare crizei evidențiază o redresare mai intensă a cifrei de afaceri în sectoarele din amonte de lanțurile de aprovizionare și în cele legate de ciclul construcțiilor, începând de la Metalurgie și intermediari chimici, primul care a suferit impactul creșterii prețurilor mărfurilor pe piețele internaționale: cifra de afaceri +33.7% și respectiv +21.6% în primele unsprezece luni ale anului 2021, față de 2019. Creșteri puternice și pentru Aparate de uz casnic (+23% în ianuarie-noiembrie 2021, din nou comparativ cu 2019), i Mobilier (+ 14.9%), Produse si materiale de constructii (nemetalice, +14.2%), i Produse metalice (+14.1%, cu un vârf în creșterea cifrei de afaceri în materiale de construcții metalice), electrotehnica (+ 11.7%) e alti intermediari (+11.5% aproximativ). 

O intensitate mai scăzută a redresării a caracterizat în schimb sectoarele mai aciclice precum Mancare si bautura (+6.9%), cel Sistemul de modă nu a depășit -6% în cifra de afaceri, rămânând singurul sector care nu s-a repoziționat pe nivelurile pre-criză. 

Estimări pentru 2022

Cursa înregistrată în 2021 este slăbit în ultima parte a anului. „Încetinirea este parțial fiziologică, din cauza comparației cu o redresare strălucitoare în a doua jumătate a anului 2020, dar suferă și de o incertitudine mai mare, în contextul reapariției virusului și presiunii crescătoare asupra prețurilor la energie”, subliniază raportul. Încetinirea a implicat toate sectoarele și este în concordanță cu faza de normalizare a creșterii globale. 

În ciuda acestui fapt, indicii de încredere indică a continuarea fazei de expansiune în nivelurile activității de producție în lunile următoare, dar la ritmuri mai moderate. Printre factorii care împiedică procesul de redresare, companiile raportează probleme critice în ceea ce privește livrările, termenele de livrare și prețurile, în fața unui context de cerere internă și externă, care continuă să fie apreciată favorabil, datorită și sprijinului planurilor de stimulare. în toate principalele economii mondiale, inclusiv în Italia, care se confruntă cu implementarea Planului național de redresare și reziliență.

PNRR reprezintă o oportunitate unică pentru a umple acele lacune structurale și de competitivitate la baza diferențelor de creștere constantă a economiei italiene în comparație cu partenerii săi europeni”, se arată în studiu, care subliniază totuși modul în care o încetinire mai accentuată a creșterii ar putea fi indusă de tensiuni energetice. De asemenea, îngrijorat de riscul care decurge din curent tensiuni geopolitice care ar putea menține prețurile la gaze ridicate, cu impact semnificativ asupra facturii de energie a producției italiene. „O creștere prelungită a costurilor ar putea genera presiune asupra listelor de prețuri de vânzare în toate lanțurile de producție, afectând competitivitatea industriei italiene pe piețele internaționale și încetinind redresarea consumului intern, care este deja mai lent decât cel experimentat în principalele țări europene”, încheie raportul.

cometariu