Acțiune

Votul francez, abținerea și piețele

Duelul dintre Macron și Le Pen se desfășoară în esență pe rata de abținere, dar un cap la cap între cei doi candidați nu ar fi pe placul piețelor financiare – Necunoscutele nu se termină mâine: sunt și alegerile generale franceze din iunie, înăsprirea Brexit-ului și prima călătorie a președintelui Trump în Europa

Votul francez, abținerea și piețele

La fel ca și în cazul alegerilor din SUA, și pentru alegerile din Franța ne confruntăm cu doi candidați pe care cetățenii vor trebui să aleagă pentru cel mai puțin rău. După cum a fost evident și în ultima dezbatere televizată, pe de o parte, extrema dreaptă o aliniază pe Marine Le Pen ca o campioană a poporului, a intransigenței față de costurile și consecințele valului de migrație din Africa și Orientul Mijlociu, al lupta împotriva procesului judiciar lax, care a determinat Franța să subestimeze amenințarea teroristă și la deșertificarea acoperirii medicale în zonele mai periferice ale țării și a dreptului bolnavilor de a corecta cheltuielile pentru îngrijirea sănătății.

Deși departe, dar nu prea departe de partidul republican, tânărul Macron se prezintă drept economistul competent cu privire la rețetele perfecte pentru finanțarea reducerilor de taxe și a măsurilor fiscale și monetare necesare repornirii țării. Este arogant și pregătit, dar când Le Pen îl pune într-un colț pe probleme sociale, legalitate și terorism islamic, se apără și este mai puțin convingător.

Situația economică franceză evidențiază eșecul guvernului Hollande, care nu a reușit nici să reducă șomajul în rândul tinerilor, nici să rezolve problema spinoasă a reformei muncii și cu atât mai puțin să stopeze înrăutățirea condițiilor de viață ale pensionarilor și ale cuplurilor tinere.

Dar rezultatul electoral va depinde în principal de o rată stabilă de abținere între 25 și 30%, care era deja mai mică decât se aștepta în primul tur, și de transferul voturilor de la ceilalți candidați la președinție care au fost nevoiți să abandoneze cursa. Potrivit indicațiilor publice, aproximativ o treime dintre alegătorii lui Melenchon vor vota pentru Macron, în timp ce susținătorii lui Fillon ar trebui să îl voteze ferm.

Mai este un aspect delicat legat de votul comunității musulmane, formată acum din peste 6,5 milioane de oameni, egal cu 10% din populație, provenind în mare parte din migrația din teritoriile de peste mări și fostele colonii. Prin urmare, sunt cetățeni și alegători din toate punctele de vedere: al lor este un vot puternic, care a văzut în trecut prima generație de imigranți confruntată cu cea a „noilor veniți”. Astăzi, odată cu răspândirea fenomenelor de radicalizare și islamizare a unor porțiuni din ce în ce mai mari ale teritoriului, acești oameni beneficiază de fonduri din Qatar și din alte țări din Golf care vizează inclusiv construirea de moschei și în sprijinul asociațiilor sportive și centrelor culturale atent monitorizate datorită la reapariția atacurilor teroriste în țară. Cazul insulei Mayotte, deci, unde judecătorii islamici au obținut ocazia de a se exprima asupra cazurilor de justiție civilă pe cheltuiala statului și sfidând legile Republicii, reprezintă o altă cauză de mare nemulțumire asupra parte din cei care i-au susținut pe ceilalți candidați și acum nu vede o atitudine clară de luare a deciziilor în politicile lui Macron privind securizarea țării.

Primele date vor ajunge la cina duminică seara dar deja după-amiaza dacă abstenționismul ar depăși 30% riscul de depășire a lui Le Pen este concret, la fel ca și cel al unui head-to-head 55-45%, care în orice caz. nu ar face plăcere piețelor europene, unde rezultatul scrutinului a fost sărbătorit din timp.

Cel mai recent scandal făcut public în preajma votului se referă la un împrumut acordat de o bancă rusă (FRCB First Csech Russian Bank) în valoare de peste 9 milioane de euro garantat Frontului Național din 2014 ca finanțare de stat pentru perioada 2015-2019. cerut conform lui Le Pen din cauza reticenței băncilor franceze de a sprijini financiar Frontul Național.

După depunerea jurământului Președintelui și numirea Primului Ministru programată pentru 14 mai, pe 11 și 18 iunie vor avea loc alegeri generale, unde eventuala victorie și renumirea lui Macron se vor ciocni de realitatea definirii sprijinului și alianțelor cu partide pentru formarea unui nou guvern. Uniunea Europeană, prinsă între Brexit și duelul francez, așteaptă călătoria oficială a lui Trump săptămâna viitoare și, prin urmare, vor fi cu siguranță surprize, precum și o bună doză de volatilitate în vederea unei viitoare majorări a ratei Fed în iunie, drept pentru a ne aduce înapoi. la realitatea unei situaţii care este oricum mai favorabilă pieţelor de capital decât oricând.

Dacă alături de Theresa May și Merkel ar fi să găsim Primul Președinte din istoria Franței, orice corectare nu va fi dramatică, pentru că ideile bizare despre Frexit și restaurarea francului francez, adevăratul călcâi Ahile al liderului FN. , ele nu pot fi implementate conform legii franceze decât printr-o cale plină de obstacole și posibile căderi în fața unui vot parlamentar inevitabil. Și despre dorința de putere a ambilor candidați, care sunt la fel de înclinați să rămână în șa cât mai mult timp posibil pentru a stabili un record ca prima femeie și/sau cel mai tânăr bărbat din guvernare, disputa privind prestigiul unei Franțe în căutare. de o răscumpărare încă departe.

cometariu