„Confirmăm toate angajamentele pe care le-am luat când am primit misiunea. Astăzi aprobăm tăierea panei fiscale. După lucrarea dl, în aprilie ne confruntăm cu Administrația Publică, în mai fiscalul, în iunie cu justiția. Iar următorul pas va fi foarfeca-Italia, cea pe firme municipale, școli și instabilitate hidrogeologică”. Acesta este planul de luptă anunțat aseară de premier Matteo Renzi la finalul Consiliului de Miniștri care a aprobat noul Document Economic și Financiar (Def). Textul va ajunge la Senat joi săptămâna viitoare, 17 aprilie, cu condiția ca Comisia de Buget să-și încheie examinarea.
IRPEF: 10 MILIARDE REDUCERE CU REVIZIUNEA CHELTUIELILOR ȘI IMPOZITAREA BANCĂRILOR
Cea mai așteptată măsură este, fără îndoială, cea de pană fiscală, care prevede o reducere de 10 miliarde pe an, astfel încât să aducă cu circa 80 de euro în plus pe lună în statul de plată a celor care câștigă până la 25 de mii de euro pe an. Pentru 2014, din moment ce măsura va intra în vigoare în mai, costul reducerii se ridică la 6,7 miliarde. Dintre acestea, 4,5 vor proveni din revizuirea cheltuielilor (resursele recuperate din revizuirea cheltuielilor publice vor ajunge la un total de 17 miliarde în 2015 și 32 în 2016), în timp ce alte 2,2 vor fi garantate de creșterea veniturilor din TVA și impozitarea pe reevaluarea acțiunilor Bankitalia (rata la câștigurile de capital înregistrate de instituțiile de credit va crește de fapt de la 12 la 26%). Acoperirea va fi asigurată printr-un decret pe care Guvernul îl va aproba pe 18 aprilie.
NODUL INCAPENTILOR
Renzi a mai promis „o soluție pentru incompetenți”, adică cei care câștigă mai puțin de 8 de euro brut pe an și care deci nu ar beneficia de scutirea Irpef, pentru că sunt deja scutiți de plata impozitului.
TĂIERE ÎN IRAP CU CREȘTERE A TAXELOR PE TRANZACȚII FINANCIARE
În ceea ce privește afacerile, guvernul își propune să reducă IRAP cu până la 10%. O măsură care urmează să fie finanțată cu creșterea de la 20 la 26% a impozitului pe veniturile financiare (excluzând roboții) de la jumătatea anului 2014.
MANAGERI PUBLICI: PLAFINA REMUNERĂRII SE SCADĂ
Tot odata cu decretul din 18 aprilie, plafonul salariilor managerilor publici va trece de la 311 la 238 mii euro pe an, sau suma datorata Presedintelui Republicii.
PRIVATIZARI: 12 MILIARDE IN 2014 PENTRU REDUCEREA DATORIEI
Potrivit calculelor Executivului, din privatizări vor veni anul acesta în jur de 12 miliarde de euro, care vor fi folosite pentru reducerea datoriei publice. Vânzarea bunurilor publice ar trebui să garanteze o cifră între 10 și 12 miliarde pe an (aproximativ 0,7% din PIB) tot între 2015 și 2017. Potrivit Planului național de reformă (Pnr) atașat Def, Guvernul își propune să vândă acțiuni ale Eni, Stm și Enav, precum și diverse companii în care statul deține interese indirecte prin Cassa Depositi e Prestiti (cum ar fi Sace, Fincantieri, Cdp reti și Trans Austria Gastleitung GmbH) și Căile Ferate de Stat (Gări Mari – O sută de stații). ).
DABILE DE PLATĂ
La cele 13 deja alocate pentru plata datoriilor administrației publice se vor adăuga alte 47 miliarde.
CONTURI 2014: PIB +0,8%, DEFICIT LA 2,6%
Def-ul conține și noile previziuni ale Executivului privind finanțele publice. Estimările pentru 2014 vorbesc de a PIB-ul în creștere cu 0,8%, mai mică decât +1,1% calculată anul trecut de guvernul Letta, dar mai mare decât +0,6% așteptată de Bruxelles și Fondul Monetar Internațional în World Economic Outlook publicat ieri. raportul deficit-PIB în schimb, ar trebui să se stabilească la 2,6%, pentru a scădea apoi la 1,8% în 2015 și la 1,5% în 2016.
Efectul expansiv al reformelor se va manifesta „slab” în 2014 - se arată în Pnr -, dar va fi „treptat mai pronunțat” în anii următori. De fapt, creșterea PIB-ului ar trebui să fie progresivă: +1,3% în 2015, +1,6% în 2016 și +1,8% în 2017.
cât despre șomaj, după cele 12,2% înregistrate în 2013, estimările vorbesc de o nouă creștere în 2014 (la 12,8%), care ar trebui să fie urmată de o scădere la 12,5% în 2015, 12,2% în 2016 și toate 11,6% în 2017. pe fata presiunea fiscală se preconizează o creștere în 2014 (la 44%, de la 43,8% în 2013) și o scădere în anii următori (la 43,7% în 2016 și 43,5% în 2017).
Il datoriein sfarsit, anul acesta va ajunge la 134,9% din PIB, avand in vedere si suportul pentru fondul european de salvare (net din care ar constitui 131,1%), pentru ca apoi sa scada treptat: la 133,3% in 2015, 129,8% in 2016, 125,1 % în 2017 și 120,5% în 2018.
„Deficitul structural al Italiei va fi eliminat în 2016 – a asigurat ministrul Trezoreriei la conferința de presă, Pier Carlo Padoan -. Aceasta este strategia generală a guvernului și va reuși”. Prin urmare, s-a amânat încă o dată echilibrul bugetar, un obiectiv drag Bruxelles-ului, pe care până ieri Italia promisese să-l atingă până în 2015.
Padoan a mai precizat că „privatizările Enav și Poste sunt în curs”, și că datoria publică „crește pentru că Italia contribuie la fondurile pentru salvarea zonei euro și, mai ales, pentru că creșterea nominală este prea mică. Zona euro este de așteptat să aibă o rată a inflației de 2% și o creștere de 1%. Dacă ar fi așa, am avea o creștere de 3% și asta, în condițiile actuale ale finanțelor publice italiene, ar fi suficient pentru a aduce datoria pe o traiectorie constantă descendentă”.
