Asociația bancară din Ungaria (MBSZ) a declarat astăzi că consideră că orice discuție despre restructurarea datoriilor administrației publice locale este „inutilă” și că ar fi în mare măsură imposibil de întreprins.
Cu toate acestea, în urmă cu câteva zile, Wall Street Journal a raportat că Ungaria este țara cel mai expusă riscului din Europa Centrală, deoarece o mare parte a datoriei publice - egală cu 80% din PIB - este exprimată în franci elvețieni. Odată cu aprecierea francului în ultimii doi ani, datoria privată a crescut considerabil, dar mai ales cea a administrațiilor locale, din care circa 20% este exprimată în valută (conform datelor Băncii Naționale a Ungariei - Mnb).
Secretariatul asociației bancare Levente Kovács a declarat că datoria administrației publice locale se ridica la 30 miliarde de forinți (aproximativ 1,017 milioane de euro) la 3,7 iunie, în linie cu media europeană, aproximativ 4% din PIB. Mai mult, Kovács a subliniat că procentul de credite neplate în portofoliile băncilor municipale este de doar 0,5%. Deci nu este nimic de care să te temi.
Săptămâna trecută, însă, unele municipalități au cerut intervenția guvernului pentru a media cu băncile și a obține o întârziere a plăților principalului la creditele denominate în valută. O mare parte a datoriei publice locale este denominată în franci elvețieni, iar ieri francul a atins un record la 273.43 guldeni. Recent, unele guverne locale, cu cooperarea băncilor, au fost nevoite să-și restructureze datoria pentru a-și păstra intactă poziția financiară și multe se gândesc să înghețe cheltuielile și investițiile deja planificate.
János Lázár, şeful grupului parlamentar conservator de guvernământ, a exclus posibilitatea unei consolidări „necondiţionate” a datoriei guvernelor locale. Legiuitorul a sfătuit municipalitățile să caute soluții individuale și să negocieze noi termene de plată cu băncile.
De amintit că în 2008 Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană au acordat țării un împrumut de 20 de miliarde de dolari în schimbul unor măsuri de austeritate care să permită Ungariei să atingă anumite obiective printre care o creștere de 2,5% în 2011 și un deficit de 3% în 2012.
Sursa: Budapest Business Journal
