Acțiune

Foto-roman, o poveste în întregime italiană expusă

În Reggio Emilia, în perioada 20 aprilie - 19 iulie 2018, cu ocazia celei de-a XIII-a ediții a Fotografiei Europene, Spazio Gerra găzduiește o expoziție dedicată istoriei integral italiene a fotoromanului.

Foto-roman, o poveste în întregime italiană expusă

Cu ocazia celei de-a XIII-a ediții a Fotografiei Europene de la Reggio Emilia, Spazio Gerra găzduiește o expoziție dedicată istoriei fotoromanului în perioada 20 aprilie - 19 iulie 2018. Expozitia, curatoriata de ICS - Innovazione Cultura Società, va retrai peste trei decenii din acest fenomen cultural de masa, la jumatatea drumului intre cinema, benzi desenate, fotografie si roman apendice, care a reprezentat una dintre numeroasele mici „revolutii” tacute, dar care, pentru frivolitate și aparentă naivitate sentimentală pe care și-a exprimat-o, a fost în general subestimat de istoricii culturali și de lumea intelectuală.

De-a lungul timpului, însă, s-a înțeles că fotoromanul a contribuit într-un mod incisiv la accelerarea procesului de alfabetizare din țara noastră, făcând să viseze milioane de italieni, care din săptămână în săptămână s-au dedicat lecturii pasionate și copleșitoare. povești sentimentale.

Dacă este citit în contextul social și istoric al vremii, este un gen care a fotografiat punctual obiceiurile și societatea țării noastre, însoțind drumul dificil de emancipare a femeilor italiene: din poveștile postbelice cu decor neorealist, până la reprezentarea femeilor conformiste din anii 50 care și-au dorit ca femeile să fie din nou regina vetrei, până la eliberarea sexuală și legile care le-au permis femeilor să câștige putere de decizie asupra propriului corp.

Cesare Zavattini a înțeles acest lucru imediat, experimentând acest instrument în calitate de scriitor subiect și contribuind la nașterea lui colaborând cu Mondadori pentru revista Bolero Film, dedicată în întregime „romanului comic”.

Ridicat de cercurile culturale, subestimat în potențialul său comunicativ, pentru Zavattini foto-romanul a rămas încă în anii 70 o formă de limbaj pe care el o definea drept „avangarda instinctivă”, un fel de „nouă cultură” care ia naștere din „ nevoile maselor care impun o nouă interpretare a lumii […] în antiteză cu ceea ce era monopolul unui grup”.

Averea fotoromanului s-a încheiat în anii optzeci, învinsă de puterea televiziunii care a propus un nou produs precum telenovele și, ulterior, reality show-urile, rămânând ca gen rezidual în cadrul foarte puține reviste tabloide și pentru un public de cititori în vârstă. peste 60 in medie.

Itinerarul expozițional este alcătuit dintr-o parte istorico-documentară și dintr-o producție creată ad-hoc.

Primul include fotografii, cinematografe și materiale din diferite arhive publice și private, cum ar fi Arhiva Cesare Zavattini a Bibliotecii Panizzi din Reggio Emilia, Fundația Arnoldo și Alberto Mondadori, Arhiva Fotografică Istorică a Superintendenței pentru Patrimoniul Cultural din Trento, Istituto Luce, pentru a ilustra evoluția acestui gen atât din punct de vedere al limbajului, cât și ca termometru al schimbărilor sociale.

Producția, pe de altă parte, se inspiră dintr-un subiect pentru un fotoroman scris în 1961 de Cesare Zavattini, sub pseudonimul Cesare Altieri, care a fost luat ca punct de plecare pentru La culpa, un fotoroman lansat în 1962-63 în rate pe Bolero Film. Noua producție pentru Fotografia Europea o revinează printr-o continuare serializată intitulată No fault, plasată în prezent și concepută pentru rețelele de socializare, în special pentru Instagram. Milioane de utilizatori care populează rețelele de socializare se dedică zilnic unui exercițiu de povestire în care imaginile se îmbină cu narațiuni, în încercarea de a spune povești și micropovestiri de tot felul, cufundați în viața de zi cu zi a muncii și a familiei, în treburile sentimentale și în zilele de sărbători, preluând aproape inconștient acel concept zavattinian de „avangardă instinctivă”.

Proiectul social va vedea povestea răspândită zilnic timp de o lună întreagă, ca un feuilleton modern. Publicul va putea astfel dialoga cu narațiunea și va ajuta la determinarea finalului acesteia. Totodată, în interiorul Spazio Gerra vizitatorul va putea găsi o instalație care repropune unele materiale ale producției într-o cheie expozițională. Scenariul este de Matteo Casali, fotografia a trei tineri autori din Emilia-Romagna, Nicolò Maltoni, Valentina Cafarotti și Federico Landi.

Povestea foto și apoi...
Reggio Emilia, Spazio Gerra (Piazza XXV Aprile)
20 aprilie - 19 iulie 2018

Imagine din O fată neliniştită, publicată pe nr. 797 de Bolero Film, 1962 © Arnoldo Mondadori publisher

cometariu