„Criza în curs a arătat că, în special în prezența nivelurilor ridicate de levier și a activității pronunțate de transformare a maturității, pot apărea riscuri sistemice potențial în industria fondurilor mutuale”. Alarma a fost trasă de Ignazio Visco, guvernatorul Băncii Italiei, care a vorbit vineri dimineață la cea de-a 96-a Zi a Economiilor, organizată de Acri online pentru a respecta măsurile anti-Covid.
„În timp ce în anii care au urmat crizei financiare globale reglementarea sectorului bancar a fost mult mai strictă – a adăugat el – abia acum problema adaptării regulilor sectorului nebancar este abordată cu o anumită hotărâre; este necesar să se lucreze în continuare la nivel internațional, în special în cadrul Consiliului de Stabilitate Financiară, pentru a se dota cu instrumente, inclusiv macroprudențiale, care să ajute la abordarea riscurilor care pot apărea în acest sector”.
Visco a subliniat apoi că, de la începutul pandemiei, pesimismul tot mai mare al consumatorilor „s-a reflectat într-o creștere considerabilă a înclinației spre economisire”, care riscă să rămână „la cote ridicate și în trimestrele următoare”. Această situație, „dacă nu este însoțită de o redresare adecvată a investițiilor și a activității productive, poate determina o scădere a cererii agregate și a veniturilor, alimentând la rândul său o creștere în continuare a intențiilor de economisire din motive de precauție și declanșând, astfel, un cerc vicios” care împiedică recuperarea.
În ceea ce privește datoria publică, „este sustenabilă – a continuat Visco – dar permanența ei la cote înalte ne lasă expuși riscurilor și costurilor care decurg din tensiunile de pe piețele financiare sau din noile șocuri economice”. Din acest motiv „guvernul și-a anunțat intenția de a începe reducerea ponderii datoriei publice asupra PIB încă de anul viitor, pentru a o readuce la nivelurile pre-pandemie până la sfârșitul deceniului”.
BANKS, GUALTIERI: „ADEVĂRATA PROVOCARE VA FI PE NPL-urile”
Băncile italiene au făcut progrese mari în consolidarea acestora, dar acum „principala provocare în următoarele luni va fi gestionarea creșterii expunerilor la creditele neperformante determinată de criza pandemică, care poate duce la distrugeri semnificative de valoare”. Acest lucru a fost declarat de ministrul Economiei, Roberto Gualtieri, vorbind prin streaming la Ziua Economiilor.
„Avem nevoie, așadar, de o atitudine proactivă din partea autorităților europene și naționale, identificând măsuri de diversificare și îmbogățire a setului de instrumente al autorităților înseși – a adăugat el – În această perspectivă, Ministerul Economiei a cerut mai multe reflecții asupra unei posibile propunerea de actualizare a cadrului de reglementare”.
Gualtieri a spus apoi că „creșterea PIB-ului în 2021 ar putea fi mai mică decât cea de 6% așteptată” în nota de actualizare pentru Def, „dar redresarea va fi doar amânată, nu pusă în pericol”.
În orice caz, „este rezonabil să credem – a continuat ministrul – că, cu cât criza pandemică durează mai mult, cu atât este mai mare riscul de deteriorare mai profundă a țesutului economic și social al țării, precum și povara asupra finanțelor publice. Din acest motiv am intervenit atât de prompt în această săptămână cu Decret de împrospătare și tocmai din acest motiv tonul politicii bugetare va rămâne expansiv atât timp cât va fi necesar, utilizând marja de manevră din cadrul estimărilor de împrumut net 2020-2021 din recentul Proiect de Plan bugetar și, dacă este cazul, intervenind tot mai mult” .
PATUELLI (ABI): „EVITAȚI NOUA EXPLOZIE DE NPL”
Antonio Patuelli, președintele ABI, a vorbit și la Ziua Economiilor, potrivit căreia „trebuie depus toate eforturile de către instituții, companii și bănci pentru a preveni exploziile de credite depreciate, care nu trebuie să fie rezultatul subestimării riscurilor și a unor reguli prea stricte. Chiar și termenele moratoriilor trebuie regândite odată cu prelungirea pandemiei. Este esențial să nu întrerupem prea devreme măsurile pentru familii și afaceri în situația de urgență prelungită: este util pentru toate afacerile care împrumuturile garantate nu se epuizează pe 31 decembrie și pot fi solicitate până pe 30 iunie, așa cum este permis de UE”.
În ceea ce privește cupoanele, „băncile – a continuat Patuelli – sunt companii care trebuie să poată reveni la relații obișnuite cu acționarii lor: dacă, în urma unor dispoziții prudente și lungi de vedere, produc profituri și au cote de capital solide, inclusiv prospective. cei, sub controlul organelor de supraveghere ca înainte de pandemie, trebuie să poată distribui dividende”.
PROFUMO (ACRES): „REDUCEREA IMPOZITELOR PE FUNDATII, CINTUPLICE IN 10 ANI”
Taxele pentru fundațiile de origine bancară au crescut de cinci ori în ultimii 10 ani, „atingând cifra record de 510 milioane de euro în 2019. Atat de mult încât s-ar putea configura ca primul sector de intervenție al fundațiilor, cu mult mai mult decât alocă acestea. la bunăstare (335 milioane) sau la Artă și Cultură (240 milioane)”. Acest lucru a declarat Francesco Profumo, președintele ACRI, în discursul de deschidere a celei de-a 96-a Zile Mondiale a Economiilor.
„De ceva vreme – a adăugat el – vorbim cu guvernul pentru a încerca să revizuim impozitarea la care sunt supuse fundațiile de origine bancară. Problema nu este deloc o revendicare corporativă. Resursele pe care fundațiile le plătesc autorităților fiscale sunt scăzute din plățile acestora: și anume organizațiilor de voluntariat, cooperativelor sociale, asociațiilor culturale, tinerilor cercetători, toți acei subiecți care contribuie la transformarea Italiei într-o țară mai incluzivă și mai trăibilă pentru toată lumea”.
EFECT DE BLOCARE: ECONOMIREA DUBLĂ, DAR NU ADUCE CREȘTERE
din Cercetare Acre/Ipsos prezentat cu ocazia Zilei Economiilor, reiese că - din cauza prăbușirii consumului cauzat de pandemie - în primele șase luni ale anului 2020 italienii și-au dublat economiile brute (partea din venitul disponibil neutilizată pentru consumul final). În special, la sfârșitul lunii iunie tendința de a economisi era de 18% din venitul disponibil, față de 8% la sfârșitul anului 2019. Înclinația de a păstra numerar în contul curent se confirmă în concordanță cu anul trecut (63%). Dintre cei care investesc, 33% aleg produse financiare sigure, în timp ce doar 9% se concentrează pe produse mai riscante.
„Închiderea și climatul de incertitudine pe care încă îl trăim au făcut ca economiile private să crească în ansamblu, dar este o acumulare care nu se traduce în investiții, nu este un motor de dezvoltare”, comentează Profumo. „Criza este gravă pentru marea majoritate a italienilor, dar preocupările legate de răspândirea infecției și capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate duc înainte temerile cu privire la repercusiunile economice ale pandemiei în țara noastră și în lume”.
