Din decembrie 2014, resursele acumulate de schemele de pensii suplimentare reprezintă cca 8% din PIB și 3% din activele financiare ale gospodăriilor italiene, valoare care este încă cuprinsă chiar dacă aproape dublă față de 2006. Membrii schemelor de pensii suplimentare, la sfârșitul anului 2014, se ridicau la aproximativ 6,6 milioane de euro iar resursele alocate serviciilor au ajuns la 126 de miliarde de euro.
Comparativ cu forța de muncă, a audiență potențială de 25,5 milioane de unități, rata de participare la sistemul de pensii suplimentare este de 25,6%. În raport cu numărul total de persoane angajate, rata de participare ajunge la 29,5%, în timp ce pentru angajații din sectorul privat, aceasta depășește 32%, cu valori foarte diferite în funcție de dimensiunea întreprinderii de care aparține lucrătorul. Mai presus de toate, lucrătorii care aparțin grupelor de vârstă mai înaintate pot conta pe o acoperire de securitate socială de nivel doi. Doar 15% din forța de muncă cu vârsta sub 35 de ani este înscrisă într-o schemă de pensie suplimentară.
În 2014, rezultatele managementului schemelor de pensii suplimentare au fost cu mult mai mari decât rata de reevaluare a indemnizației de concediere. THE fonduri de pensii contractuale s-au reevaluat în medie cu 7,3%, fondurile de pensii deschise cu 7,5%, noi Pips cu 7,3% față de 1,3% din indemnizația de concediere. Analizând componența portofoliului fondurilor de pensii la sfârșitul anului 2013, se poate observa cum stocul de investiții adresat în Italia se ridica la aproximativ 30 de miliarde de euro, aproximativ 35% din totalul activelor. Majoritatea (23,9 miliarde de euro) sunt obligațiuni de stat, pentru o valoare egală cu 1,1 la sută din stocul datoriei publice restante. Pe de altă parte, componenta de împrumut adresată companiilor italiene pare a fi mult mai mică, însumând un total de 2,1 miliarde de euro (2,5% din total).
Pentru a canaliza o pondere mai mare a economiilor de pensii în economia reală italiană este necesar să se depășească unele limite tehnice și să se încurajeze, printre altele, investițiile în instrumente precum fonduri închise prin care să se investească în private equity, mini-obligațiuni și energii regenerabile, prezente doar marginal în portofoliul unora preexistente. Fondul de pensii.
Unele prevederi normative recente ar putea însă afecta procesul deja lent de difuzare a pensiilor suplimentare prin reducerea potențialului acestuia în faza de acumulare. Este vorba de majorarea impozitării pe randamentele anuale ale fondurilor de pensii de la 11% la 20% și posibilitatea de a primi în bonul de salariu, pe o perioadă limitată de timp, și indemnizația de concediere destinată pensiilor suplimentare, deturnând resurse către pensie. motiv.
Atasamente: Focus nr. 10-13 martie 2015.pdf
