Dovezile schimbărilor climatice și în special rapoartele Grupului Interguvernamental de Experti în Schimbări Climatice (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, IPCC) au arătat că sunt necesare intervenții drastice pentru a limita aceste modificări sub două grade Celsius, așa cum se prevede în Acordurile de la Paris. De asemenea, se stabilește că costurile pentru comunitate asociate schimbărilor climatice ar fi mult mai mari decât investițiile necesare pentru a le evita.
Pe lângă contrastul ai Schimbareschimbărilor climatice, comunitatea internațională este, de asemenea, dedicată schimbărilor climatice Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG) al Națiunilor Unite, o colecție de 17 obiective globale interconectate, care acoperă aspecte de mediu, sociale și de egalitate de gen, menite să realizeze un viitor mai bun și mai durabil pentru toți.
La criza pandemică a făcut aceste obiective și mai urgente, subliniind modul în care ar trebui făcute investiții substanțiale pentru a facilita tranziția către o economie curată, rezistentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Tot din acest motiv s-a vorbit din ce în ce mai mult despre finanțe sustenabile în ultimii ani, precum și despre finanțe etice. Cu toate acestea, cei doi termeni nu sunt adesea clarificați sau se suprapun și se referă atât la produse financiare, cât și la un mod diferit de a face finanțare.
În opinia autorilor, nu a existat un text academic care să depășească lista de bune practici sau declarații generale și să descrie profund modul în care funcționează această nouă interpretare a finanțelor. Pentru a circumscrie domeniul de lucru și pentru a ajuta la clarificare, am ales să scriem despre finanțarea etică, chiar dacă multe dintre practicile operaționale descrise pot fi implementate și în produsele financiare sustenabile.
În ciuda faptului că produsele din finante durabile abordări în spiritul finanțelor etice, diferența mare și fundamentală este că un intermediar al finanțelor etice este responsabil, față de societate și mediu, la 360° și nu doar pentru o parte din activitățile sale. Prin urmare, clarificăm în volum modul în care intermediarul de finanțe etice care funcționează corect este, datorită ADN-ului său, scutit de practicile de verde- sau spalarea sociala, care în schimb poate fi prezentat prin intermediari financiari tradiționali care, poate, completează produse cu adevărat „durabile” cu altele care contrazic responsabilitatea socială sau de mediu.
Textul este organizat în așa fel încât primul capitol, editat de Pedro Sasia, clarifică ce este etica și cum interacționează ea cu acțiunea economică, în timp ce al doilea tratează modul în care etica a fost aplicată finanțelor, în istorie până în zilele noastre. Cele trei capitole centrale reprezintă, ca să spunem așa, „blocul motor” al finanțelor etice: modul în care operează în intermedierea financiară (cu accent pe microcredit), în investiții și, prin urmare, în metodele sale de organizare. Capitolul 6 discută despre măsurarea impacturilor, subiect pe care există deja texte de specialitate. În cele din urmă, concluziile indică unele dintre provocările viitoare pentru finanțele etice.
Înainte de a începe, totuși, o examinare rapidă a criticitate financiară dat fiind că finanțarea etică, și implicit cu ea finanțarea durabilă, decurg și dintr-o critică puternică la adresa finanțelor tradiționale.
Să lămurim imediat că nu este pusă sub semnul întrebării nici utilitatea, nici eficiența finanțării în sine, care reprezintă un instrument fundamental pentru gestionarea corectă a resurselor. Finanțele ne afectează pe toți: pentru acțiunile noastre zilnice și pentru influența enormă pe care o are asupra alegerilor politice și private la nivel global și local. Dimpotrivă, problema actuală este că o mare parte a sistemului financiar actual a pierdut din vedere scopul său social de a favoriza întâlnirea dintre cei care au bani la dispoziție și cei care au nevoie de ei pentru activitățile lor. Dintr-un instrument în slujba economiei și pentru „alocarea optimă a resurselor” în sistemul de producție, finanțele s-au transformat într-un scop în sine, având unicul obiectiv de a face bani din bani. Astăzi ne confruntăm cu paradoxul excesului de lichiditate, pe de o parte, și al excluderii financiare, pe de altă parte, în același timp. Un exemplu dintre multe posibile: prin instrumente derivate pot miza pe prețurile alimentelor, dar milioane de mici fermieri - din nordul și din sudul lumii - care produc acel hrană nu pot avea acces la credite sau la servicii financiare. Mai mult, acea auto-referențialitate a determinat finanțele să opereze fără scrupule în căutarea de profituri pe termen scurt în moduri „de pradă” (gândiți-vă la ipoteci subprime) care au contribuit la creșterea inegalităților și a excluziunii sociale, exact opusul a ceea ce ar promite o „finanță justă”.
Tensiunea dintre capitalismul financiar și capitalismul productiv, deja bine descrisă de Keynes, este mult mai puternică astăzi, iar sistemul financiar are inconsecvențe enorme.
Foarte schematic acestea pot fi rezumate în 5 macro zone care sunt prezentate pe scurt mai jos:
- Finanțarea globală este o piață liberă?
Aceasta este o îndoială legitimă, având în vedere că numărul operatorilor importanți capabili să controleze principalele burse financiare este de doar câteva zeci și controlează direct sau indirect volume financiare anuale care sunt estimate a fi de zeci de ori PIB-ul mondial. În plus, de ani de zile reglementarea financiară nu a fost proporțională cu dimensiunea operatorilor cu o singură idee de reglementare (marime universala) care nu favorizează diversitatea operatorilor, contribuind la agregari care conduc la operatorii „prea mari pentru a eșua”.
- Pârghie financiară scăpată de control și hipertrofie financiară
Volumele piețelor de instrumente derivate, tranzacționarea valutară sunt uriașe și greu de estimat. De fapt, există un exces de lichiditate care este direcționat către aceste piețe mai degrabă decât investiții directe în activități productive. Efectele de levier care pot fi obținute cu instrumentele financiare și cu practicile curente pot fi foarte mari, dând naștere unor riscuri sistemice (gândiți-vă la creditele ipotecare subprime iar piata pentru swap de credit implicit asociate acestora).
- Există o temă a opacității fiscale
Nu doar pentru practicile de optimizare fiscală ale multinaționalelor, ci și pentru evitarea impozitelor prin mecanisme de cutie chinezească și paradisuri fiscale. Este un sector în care finanțele joacă un rol crucial nu numai pentru că este folosit în mod evident, ci și pentru că adesea construiește în mod activ practici opace.
- Nelegiuirea și finanțele
Evident, marile capitaluri ilegale folosesc finanțarea exploatând opacitatea acesteia în scopurile lor. Cu toate acestea, marile companii financiare însele sunt adesea în centrul scandalurilor privind acțiunile ilegale și au fost lovite de-a lungul anilor de amenzi gigantice (de miliarde de euro fiecare), pentru activități anticoncurențiale, denaturarea pieței, spălarea banilor de origine ilicită ( chiar și din traficul de droguri).
- Speculații cu viteza luminii
În cele din urmă, speculațiile care au fost întotdeauna prezente în finanțe ating acum cote îngrijorătoare datorită inteligenței artificiale aplicate burselor financiare. Astăzi cu finanțare de tranzacționare rapidă mii de operațiuni speculative pot fi efectuate pe secundă prin exploatarea fluctuațiilor reale sau chiar induse de piață prin crearea de volatilitate cu opțiuni binare. O activitate speculativă care drenează resurse din economia reală și poate provoca repercusiuni grele asupra comunității.
Fiecare operațiune legată de criticitățile de mai sus poate fi explicată în logica financiară, dar complexul de criticități și mai ales volumele de bani implicate distanță tot mai mult finanțarea de utilitățile pe care le-ar putea genera în mod direct sau indirect comunității.
Tema centrală este dezbaterea (veche) asupra conexiunii sau nu între alegerile economice și impactul socio-mediu. În acest sens, finanțele etice reprezintă o nouă critică fundamentală la adresa laissez faire: rolul „suprasocial” al finanțelor nu o face mai neutră în ceea ce privește repercusiunile sociale și de mediu, așa cum a arătat, de exemplu, criza climatică.
În această dezbatere, enciclica Papei Francisc are o mare influență în lumea financiară Laudato si ' care vorbește în mod explicit despre capacitatea de a măsura impacturile socio-mediu și de a-și evalua eficiența economică asupra acestor parametri.
Prin urmare, asistăm la o nouă atenție acordată problemelor de impact social și de mediu din partea investitorilor cu amănuntul și instituțional. Drept urmare, în ultimii ani multe instituții financiare se prezintă drept campioni ai verdelui sau aiimpact de investiții deseori, însă, limitându-se la a oferi o gamă de produse durabile sau pur și simplu vorbind despre finanțare responsabilă deoarece unele titluri au fost excluse din investiții.
Aici, dacă doriți să faceți finanțarea sustenabilă și să abordați problemele critice evidențiate mai sus, este nevoie de ceva mult mai drastic și mai eficient. În acest drum de urmat, cu siguranță finanțarea etică poate juca un rol fundamental. Această carte ne ajută să înțelegem cum funcționează și ce inovații a generat deja.
°°°Cartea va fi prezentată și discutată pe 4 noiembrie 2021, între orele 14 și 16, la Universitatea Lumsa, sala 6, via Pompeo Magno 28, Roma
