În ultimele săptămâni, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE s-au dus la ghișeu. Cel mai recent datează de joi 24 când Adunarea de la Strasbourg a respins bugetul pe 2014, returnându-l expeditorului, cu raționamentul că Consiliul, de fapt, a redus soldurile solicitate de organul parlamentar, precum și cele care fuseseră propuse inițial de către Parlament. Comisia de la Bruxelles. Dar în aproximativ douăzeci și patru de ore imaginea pare să se fi calmat. Și totul sugerează că, în timp ce comitetul de conciliere Consiliu-Parlament este pe cale să înceapă negocierile pentru a găsi un acord asupra bugetului 13 într-un timp foarte scurt (până la 2014 noiembrie), și cadrul financiar multianual 2014-2020 și completările la acest bugetul anual poate fi lansat înainte de sfârșitul lunii decembrie.
Primul semnal pozitiv a venit de la Coreper, Comitetul format din ambasadorii celor 28 de state membre la Uniunea Europeană (care pregătește textele măsurilor Consiliului), care a aprobat marți 29 versiunea definitivă a acordului încheiat negocierile cu Parlamentul European pe problemele politice, încă în curs, care nu sunt reglementate în „pachetul” legislativ referitor la politica de coeziune socială, unul dintre cele mai importante capitole ale proiectului de buget pe șapte ani 2014-2020.
Printre problemele asupra cărora s-a ajuns la acest acord, unul își asumă o importanță deosebită deoarece pare să indice începutul unei inversări de tendință în sprijinul zonelor mai slabe din punct de vedere economic ale Europei, adică cele care sunt (sau ar trebui să fie) destinatarii naturali ai coeziunii. politici. De fapt, aceste regiuni sunt cele care vor beneficia cel mai mult de includerea, printre criteriile utilizate pentru identificarea teritoriilor care au cel mai mult nevoie de sprijin din fondurile structurale europene, a trei parametri semnificativi în special pentru regiunile italiene rămase în urmă în dezvoltarea lor. : rata șomajului, nivelul sărăciei și reducerea produsului intern brut.
„Acest acord – a subliniat actualul președinte al Coreper pentru al doilea semestru al acestui an, lituanianul Raimundas Karoblis – este important pentru că va face posibilă începerea utilizării, din prima zi a anului 2014, a celor 300 de miliarde de euro pe care bugetul proiectului 2014-2020 a alocat politicii de coeziune de noua generație”. Și este, de asemenea, important pentru că eliberarea fondurilor de coeziune va permite cel mai probabil depășirea refuzului declarat deschis al Parlamentului European de a introduce cadrul financiar de șapte ani pe ordinea de zi a următoarei sesiuni plenare, programată la Strasbourg între 18 și 21. Noiembrie.
Dar există un alt semnal care contribuie indirect la alimentarea optimismului cu privire la perspectivele bugetelor europene. Semnalul vine de la Consiliul de Miniștri al UE care, miercuri, 30, a aprobat modificarea care alocă bugetului pe 2013 cele 3,9 miliarde de euro necesare stingerii facturilor restante aferente plăților în avans de la statele membre din fondurile structurale.
O sumă care, conform unui angajament formal semnat la sfârșitul anului 2012 de președinții Consiliului, Comisiei și Parlamentului European, ar fi trebuit să suplimenteze bugetul pe 2013 până la sfârșitul acestui an. „O datorie pe care Consiliul a refuzat să o onoreze”. a declarat în ultimele zile președintele grupului liberal-democrat de la Strasbourg, Guy Verhofstadt. Declarație la care și-au făcut ecou cei duri ai președintelui Parlamentului European Martin Schulz (ai grupului socialiștilor și democraților) și a șefului delegației italiene în grupul PPE, precum și raportorul pentru bugetul în cauză Giovanni La Via. Ambii fermi pe poziția că „fără aprobarea prealabilă a completărilor la bugetul pe 2013, Parlamentul nu își va da acordul asupra bugetului pe șapte ani 2014-2020”.
„Evident că fermitatea Parlamentului a avut un efect”, spune Giovanni La Via acum. Cine prevede că Parlamentul European nu va întâmpina nicio dificultate în a aprobă amendamentul referitor la „suplimentul” de 3,9 miliarde în sesiunea plenară din noiembrie. Dar își exprimă nedumerire față de un alt amendament aprobat de Consiliu. „Este – explică el – o cheltuială estimată la 509 milioane: dintre acestea, 109 sunt destinate Frontex și alte cheltuieli pentru primirea imigranților și a celor care solicită azil. Celelalte 400 de milioane sunt direcționate către intervenții de solidaritate pentru pagubele produse de inundațiile din Austria, Germania și Cehia precum și de incendiile forestiere din România”.
Aici, însă, ar putea apărea o altă dispută între Parlament și Consiliu. „Fondul de solidaritate este tras cu ocazia unor dezastre naturale deosebit de grave. Dar nu se poate accepta - adaugă La Via - că costul resurselor direcționate în mod corect către țările afectate de dezastre naturale este acoperit ca urmare a scăderii fondurilor din teritoriile și populațiile cărora le fuseseră alocate. Și cred că Parlamentul nu va fi dispus să aprobe acest lucru”.
Dar până la urmă, vizitatorii obișnuiți ai Palatelor Bruxelles și Strasbourg prevăd că se va găsi un acord. Și există șanse mari ca procesul legislativ de amendamente la bugetul 2013, cadrul financiar 2014-2020 și – de ce nu? – și bugetul 2014 poate fi încheiat pozitiv înainte de sfârșitul anului.
