Nevoia de filozofie
Filosofia este într-o formă excelentă. Din ce în ce mai mulți tineri se înscriu în departamentele de filosofie ale universităților din întreaga lume. Tot mai multe subiecte cu conținut filosofic își găsesc spațiu în discuția publică. Din ce în ce mai mult este necesar să existe un fel de pregătire filozofică în programul propriu. Finanțe caută și filozofi. Le caută și industria minieră.
Președintele Macron este licențiat în filozofie. Uneori arată că este. Marele magnat al mass-media Rupert Murdoch are o diplomă în filozofie, deși a văzut mai puțin aici. Dar viziunea este acolo.
Susan Wojcicki, șefa YouTube, are o diplomă în filozofie. Candidatul democrat Pete Buttigieg, care acum conduce domeniul candidaților la nominalizarea Partidului Democrat, este un filozof. Și nu face un secret din asta, dimpotrivă este un laitmotiv care îi servește să-și echilibreze experiența politică modestă de primar al unui orășel din Indiana.
Lista ar putea continua. Preferăm să ne referim la un articol al lui Alberto Magnani din „Sole 24 Ore” intitulat Gradele umaniste „inutile” dau din ce în ce mai multă muncă.
De ce „competența filozofică” este din ce în ce mai căutată într-o lume care pare a fi dominată de tehnologie și aplicațiile sale practice? Din trei motive convergente.
Necesitatea unui comportament etic
Prima este că unele ramuri ale filosofiei, precum lingvistica, semiotica, logica și chiar psihologia, sunt discipline indispensabile pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Al doilea este că
studiile filozofice dau naștere unei metaformații care depășește specializarea îngustă și ne pregătește pentru a face față complexității care necesită mai multă gândire, abstracție și viziune și mai puțin „know-how”.
Al treilea, poate mai important decât celelalte, este că etica, la toate nivelurile, devine fundamentul lumii viitorului. Omenirea are din ce în ce mai mult nevoie de un comportament etic pentru a face față provocărilor enorme ale prezentului și viitorului imediat.
Cheia „etică” în comportamentul privat, public și colectiv a devenit o cerință de responsabilitate care nu mai poate fi o foaie de smochin asupra cinismului și lăcomiei. Nu poate, și pentru că nu mai poate fi un simplu articol al statutului unei organizații. Trebuie să devină aproape a doua natură pentru oameni și organizații. Trebuie să fie dramatic operațional. Acest lucru va permite, de asemenea, guvernelor să dereglezeze și să simplifice, iar cetățenilor să fie mai liberi într-un stat invizibil.
Epitaful de pe mormântul lui Kant „Cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine” este cu adevărat manifestul futurist al secolului XXI.
Oare științismul explică ceva?
Cu toate acestea, hegemonia tehnologiei asupra altor activități umane părea a fi realizarea gândirii științifice la cel mai înalt nivel de evoluție. Filosofia arăta ca o gândire circulară pe cale de dispariție, ca frumosul tigru alb al Siberiei.
Dar intuiția unui alt mare filozof contemporan care poate „concura” cu Kant pentru profunzimea gândirii, pusese deja o piatră de mormânt pe științismul tehnologic în urmă cu șaizeci de ani. Într-un discurs de deschidere din 1960, Martin Heidegger a avertizat omenirea că „consecințele tehnologiei sunt orice decât tehnologice”. Adică impactează metafizica, esența ființei.
Și așa este, așa cum astăzi începem să vedem bine. Cum poate fi introdusă orice tehnologie fără să ne gândim la consecințele ei mai ample asupra comunităților din care provine și din care are impact? Nu se poate acționa frumos așa cum s-a făcut până acum în văile siliciului.
Miza algoritmului
Coperta „Chromosome innovation” care tratează problema impactului tehnologiei asupra organizațiilor cu contribuții importante, impact comparabil cu cel al unui meteorit. Disponibil în carte și ebook. Recent a fost lansată o carte în limba italiană (publicată de Guerini în format hârtie și de goWare în ebook) care adună câteva contribuții ale unor protagoniști ai revoluției tehnologice precum Don Tapscott, autorul Wikinomics; Tim O'Reilly, inventatorul 2.0; Ginni Rometty, CEO al IBM; Andrew W. Moore, șeful AI la Google; Reid Hoffman, co-fondator al LinkedIn.
Cartea conține și intervențiile unor oameni de știință ai MIT Sloan School of Management din Boston, unul dintre principalele think tank-uri din lume pentru studiul impactului tehnologiei asupra economiei, asupra sistemului de afaceri și asupra societății.
Ediția italiană a revistei What the Digital Future Holds: 20 Groundbreaking Essays on How Technology is Reshaping the Practice of Management se intitulează Cromosoma innovation. Acesta este primul volum al seriei „The Future of Management”, care oferă căi de lectură preluate din prestigiosul MIT Sloan Management Review. Ediția italiană, editată de Alberto Mattiello, este publicată în colaborare cu Confindustria Piccola Industria.
Fără îndoială, tehnologia, așa cum spune subtitlul cărții, rescrie genetica organizațiilor. Această rescriere a codului genetic va fi realizată cu un „limbaj” care include etica și responsabilitatea socială față de comunități? Sau vor prevala algoritmii proiectați agnostic la problemele etice implicite în consecințele algoritmului?
Ei bine, două dintre cele douăzeci de contribuții ale inovației cromozomilor încearcă să discute acest punct. Prin amabilitatea editorului, acestea sunt reproduse integral mai jos.
Etica și algoritmi
di bidhan L. Parmar şi Robert E. Freeman
Profesori și autori de la Universitatea din Virginia părților interesate Capitalism
Cine proiectează algoritmii?
Noi proiectăm algoritmii sau algoritmii ne proiectează pe noi? Suntem cu adevărat siguri că avem control asupra comportamentului nostru? S-ar putea ca acțiunile noastre să fie produsul unui context care a fost creat cu experiență de date, analiză și cod?
Progresele în tehnologia informației generează cu siguranță beneficii pentru viața noastră. Avem acces la servicii și recomandări personalizate, putem delega sarcini obișnuite precum conducerea, curățarea podelelor, cumpărăturile și alegerea alimentelor. Dar vine și cu potențiale costuri.
Preocupările cu privire la viitorul muncii au dus la discuții despre veniturile de bază universale, sau, cu alte cuvinte, un salariu doar pentru a fi uman. Preocupările cu privire la natura interacțiunilor umane domină discuțiile. Acestea variază de la a pune telefonul deoparte și a avea conversații reale cu cineva până la dinamica puternică a unei societăți în care mulți oameni sunt conectați la măști de realitate virtuală.
Aceste teme stau la baza unei preocupări mai mari: ce formă ne vom modela viitorul? Ce lume ne va ajuta tehnologia informației să creăm?
Progresele în IT au făcut ca utilizarea datelor, în special a datelor despre comportamentul nostru, o parte integrantă a experienței online.
Codul nu este neutru
Companiile își adaptează ofertele în funcție de tehnologia pe care o folosim: în urmă cu câțiva ani, site-ul de călătorie Orbitz s-a dovedit că deturnează utilizatorii de Mac către servicii de călătorie mai scumpe decât proprietarii de computere. Site-urile de întâlniri precum eHarmony și Tinder sugerează parteneri în funcție de preferințele tale declarate și implicite. Povești noi sunt sugerate pe baza a ceea ce am citit înainte și a activităților noastre pe rețelele sociale.
Yahoo, Facebook și Google ajustează ordinea, afișarea și ușurința de alegere pentru a ne determina să petrecem mai mult timp pe aplicațiile lor, astfel încât să poată colecta și mai multe date și să se introducă în continuare în tranzacțiile noastre zilnice.
Treptat, lumea fizică este influențată de date. Să ne gândim la mașini autonome sau la asistenți virtuali precum Siri și Amazon Echo. Există chiar și jucării precum Hello Barbie care ascultă, înregistrează și analizează discursurile copiilor noștri și apoi personalizează interacțiunile și le adaptează mai bine.
Și pe măsură ce viețile noastre sunt din ce în ce mai afectate de algoritmi, ar trebui să ne întrebăm: care va fi efectul?
În primul rând, este important să rețineți că codul folosit pentru a ne judeca în funcție de gustul nostru pentru pantofi sau de modul în care mergem la muncă este scris de oameni, care decid ce semnificație să atribuim datelor și cum ar trebui să ne influențeze comportamentele.
Acest cod nu este neutru: conține multe judecăți despre cine suntem, cine ar trebui să devenim și cum ar trebui să trăim. Ar trebui să avem acces la multe opțiuni sau ar trebui să fim influențați subtil de ce să cumpărăm pe un anumit site?
Valoarea etică a algoritmului
Să ne gândim la provocările etice ale scrierii algoritmilor pentru o mașină autonomă. În anumite circumstanțe nefericite, în care un accident nu poate fi evitat, algoritmul care conduce mașina va trebui probabil să aleagă dacă își sacrifică ocupanții sau riscă să rănească, poate mortal, pasagerii altui autoturism sau pietonii.
Cum vor scrie dezvoltatorii acest cod? În ciuda progreselor în tehnologia informației, colectarea și analiza datelor, judecățile noastre despre mortalitate și etică sunt extrem de importante, poate mai mult decât oricând.
Trebuie să ne gândim cum să avem conversații mai bune despre rolul scopului, eticii și valorilor în această lume digitală, în loc să presupunem doar că aceste probleme au fost deja rezolvate și nu apar pentru că „oricum este doar un algoritm”.
Pentru că transformarea digitală are nevoie de o inimă
de George Westerman
Cercetător la MIT Sloan și autor al Conducere Digital: Cotitură Tehnologia în Afaceri Transformare
Un nou tip de organizare
Trei forțe determinate de tehnologie transformă natura managementului. Datorită automatizării, tot mai multe companii pot lucra fără a angaja lucrători umani. Managementul bazat pe date integrează intuiția și experiența cu datele și experimentele. Fluiditatea resurselor atribuie persoanelor care sunt cele mai capabile să le îndeplinească sarcini, fie că sunt interne sau externe ale organizației.
Luate împreună, aceste trei forțe îi ajută pe lideri să regândească modul în care organizează și gestionează munca. Sarcinile care odinioară erau considerate domeniul exclusiv al oamenilor - cum ar fi gestionarea întrebărilor clienților, conducerea vehiculelor sau scrierea articolelor din ziare - pot fi acum îndeplinite de mașini.
Angajații de la toate nivelurile vor avea informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii și a-și corecta practicile. Calculatoarele pot diagnostica situații și pot identifica dificultăți pe care oamenii nu le văd.
Informațiile în timp real vă permit să efectuați experimente în loc să ghiciți dacă ar putea funcționa. Angajații se pot organiza singuri, pot obține sprijinul experților interni și externi pentru a-și îndeplini treaba. Și companiile pot gestiona nevoile fluctuante de resurse prin externalizare, fie că este vorba de relații pe termen lung, contracte pe oră sau lucru la bucată.
Îmbunătățirea dimensiunii digitale
Aceste forțe sunt, în general, pozitive. Acestea vor ajuta managerii să crească productivitatea, inovația și satisfacția clienților în următorii ani. Dar cei care conduc o afacere tradițională trebuie să aibă grijă să nu lase astfel de forțe să împingă abordarea managementului la extreme.
În concluzia lor logică, aceste trei forțe digitale pot transforma managementul în cel mai rău mod posibil. Accelerarea fluxului de resurse poate transforma toți lucrătorii în antreprenori, plătiți doar atunci când este nevoie de companie și forțați să muncească o mie de locuri de muncă pentru a câștiga un salariu. Managementul bazat pe date poate deveni Big Brother, evaluând acțiunile fiecărui angajat și conducând la angajări sau concedieri rapide pe baza exclusivă a cifrelor. Automatizarea poate înlocui lucrătorii și poate crește constant presiunea asupra celor care rămân. Lăsate necontrolate, cele trei forțe digitale pot transforma relația de muncă într-o tranzacție de piață rece – o abordare logistică interesantă, dar care poate avea repercusiuni pe termen lung atât pentru lucrători, cât și pentru companii.
Această nouă viziune asupra muncii prinde deja contur în unele companii. Amazon.com Inc. aplică o abordare intensă bazată pe date pentru gestionarea oamenilor. După cum a raportat The New York Times în 2015, îi angajează doar pe cei mai buni, îi plătește bine, îi face să lucreze din greu și își reduce în mod regulat forța de muncă pentru a-i elimina pe cei pe care îi consideră cu performanțe slabe. Uber Technologies Inc. angajează un număr relativ mic de angajați foarte buni cu normă întreagă și angajează majoritatea șoferilor prin contracte pe care le ajustează pentru a răspunde schimbărilor de ultimă oră ale cererii pieței. Uber pilotează acum o flotă de vehicule fără șofer.
Spre un nou model de relații industriale
Când încercați să înțelegeți rapiditatea inovației digitale, poate fi tentant să vedeți companiile digitale native ca un fel de arhetip managerial de inspirat.
Cu siguranță că putem și trebuie să învățăm multe de la aceste companii. Dar este mai bine să te gândești cu atenție înainte de a adopta fiecare tehnică de management din Silicon Valley. Majoritatea companiilor nu au resursele necesare pentru a atrage și a plăti cei mai buni din afaceri.
Și mulți lucrători cu performanțe înalte nu s-ar descurca bine într-o schemă de lucru bazată pe tranzacții, preferând în schimb să se concentreze pe securitate sau pe un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată. Companiile tradiționale, chiar și în industriile non-tech sau în locații mai puțin exotice, pot atrage muncitori grozavi dacă oferă combinația potrivită de salariu, misiune și condiții de muncă.
Dincolo de simpla găsire a angajaților, se pune întrebarea dacă contractele de muncă bazate pe piață sunt cea mai bună formă de contract social pentru o companie tradițională. Aceste practici, care funcționează bine în unele companii cu creștere rapidă, se pot dovedi mai puțin eficiente atunci când creșterea încetinește sau apar evenimente neașteptate.
Plata oamenilor doar pentru munca pe care o fac reduce oportunitățile de a stimula inovarea și coeziunea angajaților. Și cu siguranță astfel de practici nu promovează loialitatea. Mulți șoferi Uber lucrează și pentru concurenți; sunt șoferi Uber doar până când găsesc o ofertă mai bună.
Amazon este printre cele mai inovatoare companii din industrie, dar este cunoscută și pentru cifra de afaceri ridicată a lucrătorilor. Loialitatea ajută companiile să se descurce atunci când nu își pot permite salarii foarte mari; angajații muncesc din greu și creează inovație pentru că cred în companie și în liderii ei. Și când vin vremuri grele, loialitatea este ceea ce permite companiilor să păstreze cei mai buni oameni.
Este nevoie de o inimă pentru dimensiunea digitală
Cred cu tărie în transformarea digitală și cu siguranță nu vreau să descurajez companiile care intenționează să adopte practici de management sporite de dimensiunea digitală. Dar atunci când construiți o viziune pentru viitorul companiei, gândiți-vă la forțele digitale ca la vitamine sau la medicamente. Doza potrivită, luată în mod corect, poate produce rezultate uimitoare. Dar abuzul sau utilizarea în condiții greșite poate otravi.
Pe scurt, transformarea digitală are nevoie de o inimă. Într-o era a inovației digitale, liderii din fiecare industrie trebuie să urmărească să transforme fiecare parte a afacerii, de la experiența clienților la modele de afaceri la managementul operațiunilor. Cu toate acestea, nu trebuie să uite că oamenii sunt adevăratele motoare ale unei companii.
Viziunea managementului pentru următorii cinci până la zece ani este să nu vadă angajații ca resurse contractate care lucrează ca niște mașini sub supraveghere constantă. Nu trebuie să fie o lume în care automatizarea îi zdrobește pe lucrători – și pe manageri – din sistem.
Trebuie să fie un viitor în care computerele îi ajută pe angajați să colaboreze fără probleme, să ia decizii științifice și să îmbunătățească managementul prin automatizare. Pe termen lung, companiile sănătoase din punct de vedere digital care vizează inimile și mințile lucrătorilor le vor depăși pe cele care tratează oamenii ca pe niște mașini.
Extrase din MIT Sloan Management Review, Inovație cromozomială. 20 de viziuni de la MIT pentru a înțelege cum tehnologia rescrie genetica organizațiilor, ediție italiană, editată de Alberto Mattiello, Guerini/goWAre, în colaborare cu Confindustria Piccola Industria. (Disponibil în librării și magazine online în format hârtie și ebook). Carte 22,50 €, carte electronică 14,99 €.
