A avea o durere de cap costă mult: peste 4 de euro într-un an. O povară economică care în Italia cade mult mai mult asupra femeilor, afectate de migrenă de două ori mai mult decât bărbaților (patru milioane de cazuri pe an față de două milioane). Acesta este ceea ce reiese din studiul Gema (Gender&Migraine) al Centrului de Cercetare în Managementul Sănătății și Asistenței Sociale (Cergas), prezentat miercuri la Roma în cadrul unei conferințe.
Din datele înregistrate, Cergas a estimat un cost anual per pacient cu migrenă de 4.352 de euro, din care:
- 1.100 (25%) pentru serviciile de sănătate,
- 1.524 (36%) pentru pierderi de productivitate,
- 236 (5%) pentru asistență formală
- 1.492 (34%) pentru asistență informală
Costurile suportate de pacienți pentru medicamente sau tratamente neacoperite de Serviciul Național de Sănătate au fost cuantificate la 464 de euro pe an.
Potrivit sondajului - realizat pe un eșantion de 607 pacienți adulți cu cel puțin 4 zile de migrenă pe lună - femeile pierd întotdeauna mai multe zile de muncă (16,8 pe an față de 13,6 pentru bărbați) și zile din viața socială (26,4 față de 20) și sunt mai supuși fenomenului prezentismului, sau zilelor în care se prezintă la serviciu simțindu-se rău (51,6 zile față de 35,6). Datorită unui venit mai mic decât al bărbaților, aceștia cheltuiesc însă mai puțin pentru diagnostic și tratament (1.132 de euro pe an față de 1.824) și raportează o pierdere mai mică a profitabilității.
„Femeile par a fi victime ale numeroaselor și fundamentale roluri pe care le joacă la nivel social – explică Rosanna Tarricone, decan asociat SDA Bocconi și director științific al proiectului – Ele suferă de migrene mai mult decât bărbații, dar nu își pot permite privilegiul de a absentându-se de la serviciu sau renunțând la treburile casnice tradiționale. Mai mult, având un venit în medie mai mic decât cel al bărbaților, femeile renunță la vizite și examinări, la cumpărarea de medicamente care nu sunt eliberate de sistemul național de sănătate, la tratamente nemedicale și la asistență formală”.
Pornind de la dovezile apărute cu privire la costul patologiei și „asupra impactului diferit pe care migrena îl produce asupra femeilor – conchide Tarricone – studiul își propune să sprijine dezvoltarea politicilor de sănătate și social-sănătate diferențiate de gen, cu scopul de a completa decalajul existent într-o logică a echității redistributive”.
