Economist: Criza Europei este politică, Estonia împotriva curentului

Criza care aduce Europa în genunchi are rădăcini mai degrabă politice decât economice. Aceasta este susținută de o reflecție prezentă în ultimul număr al The Economist, în rubrica „Charlemagne”. Lipsa unei politici comune și organice are, de fapt, un impact decisiv asupra situației din Grecia și din alte țări aflate în pericol. Doar în situații de urgență diverșii lideri caută o discuție și chiar și în aceste cazuri se bazează mai mult pe intervenții parțiale decât pe soluții prospective și lungi de vedere. Acesta este motivul pentru care prăbușirea economiilor europene, Grecia în primul rând, pare să ia prin surprindere guvernele Uniunii, în timp ce o strategie atent construită ar face posibilă prezicerea și oprirea recentelor dezastre. Inconsecvența alegerilor politice europene este principala cauză a prăbușirii piețelor financiare și a efectului de contagiune în consecință. Cu toate acestea, zona euro în sine prezintă un exemplu al modului în care, după o criză gravă, este posibilă repornirea economiei și declanșarea unei creșteri impresionante. The Economist subliniază, de asemenea, modul în care Estonia a trecut printr-o fază extrem de critică în 2009, caracterizată printr-un boom al șomajului și o contracție progresivă a PIB-ului. O politică lungă de vedere, care nu este dictată de alegeri de urgență, a făcut posibilă revenirea în top și transformarea Estoniei în țara cu cea mai mică datorie publică din întreaga zonă euro. În timp ce astăzi statele europene se confruntă cu indicatori negativi, creșterea PIB-ului Estoniei în primul trimestru al anului 2011 a atins 8,5%, cea mai bună cifră pentru întreaga Uniune Europeană. În ultimul an, șomajul a scăzut de la 18,8% la 13,8%, producția industrială a crescut cu 26%, iar Fitch a ridicat ratingul statului estonian la A+. Alegerea decisivă din spatele acestei epoci de aur autentice a fost adoptarea unui regim fiscal ușor care a făcut posibilă atragerea de capital de la numeroase companii străine. Și chiar și în acest caz a existat un efect de contagiune, dar unul pozitiv. De fapt, după dificultățile recente, Letonia și Lituania urmează exemplul estoniei. În ultimul an au atins ritmuri de creștere semnificative, mulțumită în primul rând boom-ului exporturilor: +38% pentru Letonia și +42% pentru Lituania. Guvernele europene ar trebui să înceapă să studieze cazul acestor trei țări, demonstrând cum alegerile prospective sunt mult mai funcționale decât intervențiile dictate exclusiv de contingență.